Mai acum ceva timp, era nebunia Pokemon, un joc lansat de japonezi, care a înnebunit efectiv lumea. Oamenii, înarmaţi cu telefoanele mobile în mână, căutau cu disperare pe străzi, în parcuri, muzee sau te miri prin ce alte locuri acele creaturi invizibile.
Cam aşa arată, dacă poposeşti câteva minute în centrul oraşului, tineretul zilelor noastre. Sunt cu ochii în telefoane, de parcă zici că sunt în căutare de pokemoni. Nu mare mi-a fost mirarea să constat, că nici măcar în momentul când cineva le oferă o floare, domnişoarele nu îşi iau ochii din telefon.
Problema este că această dependenţă de telefon devine uneori periculoasă. Distraşi de telefonul mobil, tinerii îţi sar în faţa maşinii pe trecerile de pietoni, fără să se asigure. Cam aceeaşi problemă o au inclusiv şoferii. Nu puţini sunt cei care, în timp ce se află la volan, butonează cu o inconştienţă exacerbată telefonul mobil sau transmit live pe Facebook provocând uneori accidente deosebit de grave, soldate cu morţi.
Cred în puterea exemplului, aşa că, dacă fiecare dintre noi vom trage pe dreapta, atunci când avem nevoie urgent să folosim telefonul, dacă ne vom educa copiii să nu mai stea cu ochii în telefon pe stradă, atunci poate că reuşim să schimbăm ceva. Altfel, ne transformăm în nişte căutatori de pokemoni, aşa cum am perceput eu în ziua de 8 Martie tineretul.
Caută
