Am aflat cu surprindere că în satele româneşti trăiesc mai mulţi obezi decât în oraşe. Eu mă gândeam că raportul ar fi trebuit să fie invers. Adică cei de la ţară să mănânce mai sănătos, legume şi fructe proaspete din grădina lor, şi să facă mai multă mişcare, pentru că muncesc câmpul. Însă lucrurile nu stau deloc aşa. Mulţi ţărani nu mai dau cu sapa, folosesc erbicid, la câmp nu prea mai merg, pentru că pământurile le-au dat în arendă. Şi copiii sunt afectaţi de obezitate, chiar micuţii de până în patru ani, unde alimentaţia ar putea fi drastic controlată de către părinţi. Însă micuţul, cu cei doi-trei lei strânşi în pumn, dă repede fuga la magazinul din apropiere, de unde îşi cumpără dulciuri.
Chiar mi-a venit în minte emisiunea „Schimb de mame”, unde o femeie, mamă a două fete, a izbucnit în lacrimi atunci când a citit în regulamentul de ordine interioară al casei în care a ajuns că trebuie să le dea copiilor sticla cu apă, pentru a avea la şcoală. Femeia era îngrozită la gândul că şi fetele ei vor fi nevoite să bea apă.
„Nu apă, cum să bea fetele mele apă! Să nu bea şi ele o sticlă cu suc. Fetele mele îmi dau cu sticla în cap dacă le dau apă! Nu apă!!!”, cam aşa spunea femeia dintr-o comună din Vâlcea în faţa camerelor atunci când a citit recomandările mamei pe care a înlocuit-o.
Scena a devenit virală, iar mii de oameni au urmărit-o. Comportamentul femeii spune multe despre educaţia alimentară a omului simplu. Suc în loc de apă şi ne mirăm de ce uliţele satelor româneşti sunt străbătute de femei cu şolduri proeminente.
Caută
