Specialiştii OSPA Olt trag un semnal de alarmă: „Un centimetru de sol fertil se reface în 300-500 de ani. Cel mai des se degradează prin arderea miriştilor”

Specialiştii OSPA Olt spun că stratul fertil al solului are nevoie de sute de ani pentru a se reface. Cel mai des, stratul de la suprafaţă se degradează prin arderea miriştilor.

Directorul OSPA Olt, Constantin Rotea, a precizat că agricultura intensivă duce la degradarea solului.

„Calitatea solului nu s-a modificat, pentru că structura, caracteristicile fizice se modifică foarte greu în timp, zeci, sute de ani. Aprovizionarea cu fosfor şi potasiu se modifică din cauza agriculturii intensive. De exemplu, aprovizionarea cu fosfor şi potasiu a scăzut foarte mult la nivelul întregii ţări. La fel şi aprovizionarea solului cu humus, care este elementul care redă fertilitatea solului. Asta pentru că se folosesc foarte mult îngrăşăminte pe bază de azot, iar plantele consumă an de an”, a spus Constantin Rotea.

Acestea a precizat că marii fermieri încep să facă studii ca să vadă exact de ce fel de substanţe are nevoie solul, în vederea obţinerii unor producţii cât mai mari.

„Marii fermieri au început să-şi facă studii, fie cu noi,  fie cu firme private. Li se  spune exact cu ce trebuie aprovizionat solul în funcţie de cultura pe care o înfiinţează şi de recolta scontată. Făcute după ureche, toate aceste lucrări pot duce la degradarea solului sau sărăcirea lui. Ne trezim că doi-trei ani au recolte bune cu bani puţini, dar în scurt timp, deşi investesc mult, dau cu ce trebuie, au producţii foarte slabe”,
a adăugat Rotea.

Acesta spune că stratul fertil al solului se reface în sute de ani. Cel mai mult, stratul fertil are de suferit în urma arderii miriştilor.

„Rezerva de humus se reface foarte greu. Un centimetru de sol fertile se reface în 300-500 de ani. Cel mai des, stratul de suprafaţă se degradează prin arderea miriştilor. Mi se pare cel mai periculos fenomen care se poate întâmpla. Poate s-a mai rărit fenomenul, dar el există. Fermierii mari nu mai fac acest lucru, pentru că riscă să piardă subvenţii. Pentru ei chiar contează subvenţiile. Fermierii mici care au 50 de ari sau un hectar se duc şi dau foc. Tocmai paiele aduc un plus solului, iar ei se duc şi le dau foc. Fac acest lucru tot din motive economice. Lăsănd paiele pe sol se efectuează mai greu arătura de toamnă. Cu cantităţi mai mari de combustibil”, a conchis Constantin Rotea.

Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Olt lucrează şi în acest an probe pentru Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. În următorii doi ani, întreaga suprafaţă a judeţului trebuie să fie cartată, pentru determinarea tipurilor de sol.