Naţional

2019-10-15, 14:16:46

RISE PROJECT: Adevărul despre Dan Barna

Câteva contraste: Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro. Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece. Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală. Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE. La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie

Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare - DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine.

Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire.

Regulile erau clare.

Finanțate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecția sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcționând pe principiul reinvestirii profitului și utilizând excedentele în scopuri sociale.

Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale.

Raportările și decontările urmează circuitul invers. Firma are obligația să verifice ce și cum s-a cheltuit, CJ Alba să pună parafa, iar organismul intermediar OIR POSDRU să monitorizeze tot ce s-a mișcat. Verificarea finală o face structura centrală de la minister.

Atenția maximă se concentrează în primul an, cel de implementare, atunci când este subvenționată întreprinderea socială. Angajații vulnerabili mai trebuie păstrați minimum un an, cel de sustenabilitate.

Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social) și “Biblioteca Bunelor Practici” (antreprenorial), iar aceasta e povestea lor.

În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister.

L-a avut asociat pe Dragoș Jaliu, 50 de ani, conferențiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor și programelor internaționale – Dezvoltare regională și fonduri structurale.

CRONICA UNUI EȘEC ANUNȚAT

O primă afacere socială pe bani europeni a apărut la Sebeș, Alba, în 2011. Era un centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul asociației “Trebuie”, axată pe servicii pentru persoanele cu dizabilități multiple. De la care au și venit doi angajați. Plus o studentă și un pensionar. Managerul structurii a fost desemnat Alex Scheau, absolvent de facultate. Poartă dintotdeauna proteză auditivă la ambele urechi și avea pe atunci 37 de ani. 33 împlinise și Ozsvath Zsolt, asistentul lui Alex. Lui îi lipsește un antebraț. Provine dintr-o casă de copii.

Părea jobul vieții. Li se dădea o afacere pe mână și mai erau și plătiți pentru asta cu 2300 de lei lunar, timp de aproape trei ani, cum prevedea contractul. N-aveau experiență în domeniul fotografic, dar s-au școlit rapid, pe banii lor.
Cât despre cursul de antreprenoriat, l-a asigurat Dan Barna, partenerul Consiliului Județean în proiect.

„Barna mi s-a părut cel mai de treabă. Învăța autoritățile publice. Le arăta cum să atragă fondurile, ținea interfața, părea implementarea lui”, își amintește Alex Scheau.

Dan Barna chiar era coordonatorul regional al proiectului, iar oamenii l-au perceput ca pe un soi de consilier al autorităților din Alba.

„El trebuia să ne îndrume în implementare, să ne ofere suport pentru a dezvolta afacerea. Era responsabil, printre altele, și de întreprinderea noastră”, adaugă Ozsvath Zsolt.

Cu sediul amenajat în clădirea asociației „Trebuie”, s-au pus entuziasmați pe tipărit materiale de promovare, dar au realizat repede că nu pot rezista pe o piață competitivă cu echipamentele achiziționate în proiect.

Alex Scheau comprimă lipsurile așa: „Mergi la o nuntă, trebuie un aparat foto. Pe lângă ăla, mai iei două-trei obiective, niște filtre. (…) Dar și acel aparat, ni-l luau cei de la Consiliul Județean și nu-l mai vedeam, uneori și câte patru luni. Apoi, faci un afiș, îl vrei pe toată pagina, dar constați că nu ai totuși cea mai bună imprimantă, cel mai bun copiator, că nu merge culoarea până-n capăt”.

Cu toate astea, în primul an, au meșterit calendare, pliante, postere, fotografii de la evenimente oficiale, până și suporturi de curs. Prestau însă într-un circuit închis, pentru diferite evenimente ale CJ Alba. Lor le mergeau salariile din proiect, dar întreprinderea cea nouă nu încasa nimic. Echipamentul depășit și serviciile pro bono (nu contra cost, așa cum proiectul cerea și cum învățaseră la cursuri) deschideau drumul către falimentul deplin.

Ceea ce au reclamat sistematic la instituție.

La CJ Alba, Magdalena Bene, șefa desemnată pe proiect, învățase meserie de la Barna. Numai că le respingea din fașă orice inițiativă și îi punea să promoveze alte activități din programul european. Iar dacă afacerea nu merge, le-a spus ea atunci, predați echipamentul asociației „Trebuie”!

„Nici nu s-a născut proiectul, că era deja avortat. După ce am văzut o fișă de achiziții, am știut ce se întâmplă, de fapt. Erau niște prețuri enorme”, reține Ozsvath Zsolt.

Au rămas angajați la Consiliul Județean până când s-a încheiat perioada contractului și au predat gestiunea cu un gust amar. Simțeau că sunt singurii care și-au dorit afacerea sustenabilă.

UITE BANII, NU-I DOSARUL

Euroîntreprinderea lui Alex și Zsolt face parte dintr-un proiect amplu de „incluziune socială pe piața muncii a persoanelor vulnerabile și cu dizabilități” – prin înființarea a cinci centre de consiliere profesională și trei întreprinderi sociale.

Finanțarea totală: 3,5 milioane de euro. Grosul s-a dus pe consiliere, burse pentru elevi și studenți, cursuri, salariile experților. Proiectul în sine a fost derulat de CJ Alba, condus de liberalul Ion Dumitrel, împreună cu Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj.

Și e primul parteneriat public în care a intrat Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania lui Dan Barna și a asociatului său dintotdeauna, Dragoș Jaliu. Ei răspund. Le-a revenit o felie de 250 de mii de euro ca să administreze proiectul regional în numele CJ Alba.

Or asta înseamnă că trebuiau să instruiască șefii noilor entități, să le evalueze periodic eficiența, să participe la ședințe lunare, protocoale, conferințe. Reiese din contract.

De ce Barna?

„Zece ani experiență de lucru cu Comisia Europeană. Fusesem monitor, auditor în toate proiectele, foarte multe în țară. Când am creat firma, am dezvoltat și un produs care ne-a ridicat. Un training, un curs de management, la momentul acela cel mai bun din România, fără discuții”,
ne lămurește el.

Așa a cunoscut-o pe doamna Magdalena Bene de la CJ Alba: „A venit la un curs, i-a plăcut foarte mult și a zis: hai și la noi. E un manager puternic. A reușit să țină partea asta de proiecte sociale ale CJ, la modul cel mai… Partea de achiziții, cum a organizat, nu am avut niciun fel de rol”.

Când s-a încheiat complet povestea, Alex Scheau a plecat la muncă în Germania, unde lucrează și acum în trei schimburi, dar Ozsvath Zsolt s-a dus glonț la DNA Alba.

În 2017, procurorii încep urmărirea pentru deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu, dar clasează o parte din speță în aprilie 2018. Nu stabilesc criterii obiective pentru prețurile echipamentelor achiziționate, deci n-au suspiciuni legate de supraevaluări.

DNA  miroase totuși ceva, când descoperă documente false sau inexacte în atribuirea contractelor din proiectul regional. Două firme recunosc că au participat formal la procesul de selecție, favorizând astfel oferta câștigătorului, dar dosarul e clasat în martie 2019.

Câștigătorul licitației, Infogrup din Alba Iulia, care a livrat copiatoarele și altă aparatură pentru centrul din Sebeș, înghite demult bani publici. Din peste 4100 de contracte obținute prin încredințare directă, doar cele cu CJ Alba depășesc 1,3 milioane de lei. SRL-ul aparține unor afaceriști locali (Cristian Bintințan & Călin Beldeanu) și mai intermediază tehnică la prefectură, jandarmerie, parchete, primării, școli și unități militare din județ. Cele mai multe achiziții directe sunt cu Poliția (721).

La Sebeș, Infogrup a livrat pe bani europeni de 70.353 lei. Oferta lor a bătut aparent alte două aproape identice (Tomsoft & InfoDSC), ai căror reprezentanți s-au declarat ulterior paravane la procuratură. I-am căutat și noi. Primul nu-și mai amintește, celălalt a închis imediat telefonul. Cert e că prețurile au fost supraevaluate și de trei ori.

Din partea Consiliului Județean, a supervizat Magdalena Bene, instruită temeinic chiar la firma lui Barna. Prima ei diplomă datează din 2007, anul aderării, când tandemul Barna & Jaliu tocmai se lansase în consultanță pe fonduri structurale.

A doua diplomă o atestă ca manager de proiect, funcție deținută apoi la Alba, cu nota 10 acordată frumos de firma lui Dan Barna. Femeia a obținut-o în 2009, ca să lucreze tot cu Barna.

Am deranjat-o, chiar dacă a ieșit la pensie de curând, dar n-a vrut să ne dea interviu oficial, ci doar un comentariu politic: „De ce nu mergeți prin țară să vedeți câte întreprinderi mai sunt? Din cauza PSD, nu mai funcționează nimeni. Ăștia sunt niște tineri care au vrut să facă ceva. De Dan Barna, niciodată,  dar niciodată, nu o să pot spune un cuvânt rău. Am doar stimă și respect pentru acest om”.

ADIO, UTILAJE

Magdalena Bene s-a mai ocupat de o întreprindere socială, înființată în același proiect european, numită Servicii de curățenie și amenajare spații verzi. Achizițiile au fost consistente și aici: utilaje de tâmplărie, mașini agricole, de tuns gard viu, motocositoare, calculatoare, mașini.

Singurul angajat, Adrian Roșiu, nu are dizabilități. Și era propriul său șef: „Nu știam că trebuie angajate persoane vulnerabile, nu mi-a arătat nimeni proiectul și nu eu m-am ocupat de achiziții sau plăți”.

În schimb, a reușit să încheie mici contracte, afacerea mergea.

În 2013, spre finalul perioadei de implementare s-a produs tăcută șmecheria: utilajele cumpărate pe fonduri europene au fost donate pe hârtie unei asociații nou înființate de Roșiu, doamna Bene și Consiliul Județean (Ecou). Odată formalizat transferul, urmează trei ani de liniște, exact cât trebuia legal să rămână achizițiile în proiect.

„Ei nu s-au băgat în nimic, nimic. Am fost dezamăgit că nu s-au implicat activ în partea socială sau de promovare. După prima parte, n-am mai auzit de ei “, povestește Adrian Roșiu.

Până când, brusc, într-o zi din 2016, s-a trezit în întreprindere cu niște cetățeni care au ridicat tot echipamentul fără explicații și duși au fost: „Eu încă funcționam. Dar le-au luat pe toate și au plecat. Nu știu, habar n-am care a fost atunci treaba… Era viabilă afacerea”.

A treia întreprindere socială din programul de incluziune a presupus o fermă ecologică de cultivat trandafiri. Sediul ales, castelul Sâncrai de lângă Aiud, s-a restaurat cu această ocazie. Lucrările au costat 4,2 milioane de lei, din care 25% sunt fonduri europene.

Dar abia am început.

Continuarea materialului aici.


Comentarii

Redacţia

2019-10-15 14:16:46

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...