Răducanu Simonide, moşierul care l-a ajutat pe Brâncuşi să studieze la Paris

Boier de origine greacă, Răducanu Simonide a fost unul dintre cei mai importanţi filantropi care au trăit în judeţul Olt. A fost un mare creştin şi om de binefacere, sprijinind prin fondul şi bursa care i-au purtat numele nu numai personalităţi ale artei şi ştiinţei româneşti precum Constantin Brâncuşi şi Dan Rădulescu, dar şi construcţia a numeroase şcoli în judeţul Olt.

Despre Răducanu Simonide sunt date începând cu anul 1845, când acesta deţinea o moşie în suprafaţă de câteva mii de hectare în satul Brebeni. În anul 1864, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, 135 de ţărani din Brebeni au fost împroprietăriţi cu 507 hectare din această moşie şi tot din această moşie au fost defalcate 323 hectare pentru izlazul comunal. La moartea sa, neavând urmaşi, boierul Răducanu Simonide a donat această moşie Casei Şcoalelor, iar din 1912 o mare parte din moşie ajunge la Direcţia Bunurilor, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.

 

„În baza Decretului numărul 1539, din 25 aprilie 1892, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice intra în posesia moşiei Brebeni cu trupul Trei Cai, fiind autorizat să accepte legatul defunctului Răducanu Simonide, care donase moşia prin testament. Conform hotărniciei moşiei Brebeni efectuată în anul 1901 de inginerul George T. Negrutzi, suprafaţa acestei moşii era de 4.713 hectare, din care 3.971 hectare moşia Brebeni, 76 hectare trupul Trei Cai şi 665 hectare pământul atribuit locuitorilor în anul 1864”, se precizează în „Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Olt”, din anul 2009.

Bursa Răducanu Simonide


Din terenurile donate de moşier Casei Şcoalelor, instituţie aflată în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Statul se obliga să susţinută financiar tinerele talente, prin acordarea de burse. Printre cei care s-au bucurat de o astfel de bursă s-a numărat chiar marele Constantin Brâncuşi, care nu ar fi reuşit să-şi finalizeze studiile în capitala Franţei fără sprijinul moşierului, primind din fondul Răducanu Simonide suma de 600 de lei.


De asemenea, din fondul care a purtat numele filantropului a mai fost sprijinit financiar şi Dan Rădulescu, unul dintre cei mai mari chirurgi ai României, care a adus numeroase contribuţii teoretice şi practice în chirurgia digestivă. Chirurg desăvârşit şi dascăl de mare valoare, Dan Rădulescu a fost în acelaşi timp şi om de cultură, iar în ultimii ani ai vieţii a impresionat prin vitalitatea spiritului, realizând traduceri remarcabile din literatura universală. Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Dan Rădulescu s-a bucurat de o recunoaştere unanimă, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

Ctitor al primei biserici din Brebeni

Răducanu Simonide a fost şi un mare creştin, dovadă fiind faptul că le-a dăruit oamenilor din Brebeni prima biserică, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

 

„Comuna are o singură biserică, deservită de preotul Florea Rădulescu. În biserică se află următoarea inscripţiune: «Această sfântă biserică, ridicată din baze, în zilele domnitorului G.D. Bibescu şi cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop de Argeş, Ilariu. Sfânta biserică s-a făcut cu cheltuiala domnului Răducanu Simonide şi cu stăruinţa domnului Alexandru Hagi George, cari împinşi de dumnezeire şi din divin zel creştinesc, au făcut sacrificii spre lungă aducere aminte. Anul 1845, Octombrie»”, se arată în „Anuarul judeţului Olt din 1924”.

 

În semn de recunoaştere pentru donaţia făcută, portretul boierului, dar şi cel al soţiei sale, Elena Simonide, au fost imortalizate pe pereţii bisericii. Pe lângă obiectele de cult donate bisericii din Brebeni, familia Simonide a făcut multe donaţii şi altor  biserici din ţară, unele dintre ele aflate pe teritorii româneşti vremelnic ocupate şi rămase în afara hotarelor României de după 1859: o cădelniţă din argint, dăruită bisericii din Vâlcele, judeţul Braşov, la 1874, obiect de cult păstrat până astăzi, ce vine să confirme faptul că această familie de boieri a contribuit material la apărarea ortodoxismului românesc din Transilvania.

Ferma zootehnică, pe moşia lui Simonide

Dat fiind faptul că principala ocupaţie a locuitorilor din Brebeni era agricultura şi ramurile sale conexe, iar la începutul secolului XX oamenii creşteau cu precădere boi, vaci, cai, oi, bivoliţe, capre şi porci, în anul 1915 s-a luat hotărârea creării unei instituţii zootehnice, moşia fiind cedată Direcţiunii zootehnice şi sanitar-veterinare din Minister. Această instituţie va fi înfiinţată în anul 1920 pe moşia lăsată de Răducanu Simonide.

 

„1500 de hectare din marea proprietate a lui Răducanu Simonide au fost rezervate pentru trebuinţele staţiunei zootehnice ce a fost înfiinţată mai de mult acolo şi care în ultimii ani a luat o mare dezvoltare şi a dat rezultate apreciabile. Într-un viitor apropiat se prevede că rasa animalelor din judeţul Olt va fi mult mai îmbunătăţită, graţie acestei ferme”, informa „Anuarul judeţului Olt din 1924”.

Filantropul astăzi

La peste un secol de la moartea moşierului de origine greacă, foarte puţini oameni îşi mai aduc aminte de viaţa şi de activitatea sa, în ciuda faptului că a întreprins măsuri în multiple direcţii de activitate. Mărturie a trecerii sale pe teritoriul judeţului Olt mai stă astăzi doar Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din comuna olteană Brebeni, înscrisă din anul 2004 pe lista monumentelor istorice. Cu toate acestea, lăcaşul de cult ridicat în 1845, care a suferit de-a lungul timpului o serie de transformări atât la interior cât şi la exterior, se află în prezent într-un proces de degradare accentuat şi sunt necesare urgente investiţii pentru salvarea acestuia.