Peste 550 suprafeţe agricole, tranzacţionate doar în acest an. Cele mai mari preţuri, în zonele limitrofe Slatinei

Doar în acest început an, la nivelul judeţului au apărut peste 550 de oferte de vânzare pentru terenurile arabile din mai multe zone. Vorbim de suprafeţe mici tranzacţionate, preţurile fiind variate, în funcţie de cât de fertil este terenul sau de zona unde este poziţionat. Consilierul ministrului Agriculturii, Florin Ciobanu, spune că fermierii olteni trebuie să-şi păstreze terenurile şi să nu le vândă pe nimic, mai ales că există o luptă permanentă între fermele mari şi cele mici.

Peste 4.600 de oferte de vânzare terenuri au fost publicate, anul trecut, la nivelul judeţului, iar de la începutul acestui an şi până în prezent, pe site-ul Direcţiei Agricole Judeţene Olt sunt 555 de oferte din mai multe localităţi ale judeţului. Preţurile diferă în funcţie de zonă şi de cât sunt de fertile terenurile. Astfel, un hectar jumătate la Crâmpoia se vinde cu 7.000 lei, 0,47 hectare la Pleşoiu costă 3.000 lei, în timp ce pentru două hectare la Şopârliţa trebuie să scoţi din buzunar puţin peste 10.000 lei, aceeaşi suprafaţă fiind vândută la Vişina cu 20.000 lei. În comuna Izbiceni, pentru un hectar de teren arabil un localnic solicită 10.000 lei, în timp ce la Studina pentru două hectare se cer 40.000 lei.

Pentru zonele limitrofe Slatinei, preţurile sunt mult mai ridicate. Astfel, pentru 0,4570 hectare la Slatioara vânzătorul solicită 25.000 lei, pentru 0,15 hectare la Pleşoiu, 2.000 lei, iar două hectare de teren arabil la Piatra-Olt costă 270.000 lei.

Cu mici excepţii, în ofertele lansate se observă că sunt tranzacţionate suprafeţe destul de mici.   

Consilierul ministrului Agriculturii, Florin Ciobanu, spune că micii fermieri ar trebuie să-şi păstreze terenurile şi să nu le vând pe nimic, mai ales că în spatele unor tranzacţii se ascund şi străini.

„La o şedinţă, marii fermieri nu au făcut altceva decât să tragă în micii fermieri  şi în fermele mici. Încearcă să propage ideea că fermele mici consumă bani de la buget şi nu aduc nimic în schimb. Dar noi nu ne uităm în viitor, la satul românesc. Ne vor ţine străinii satele româneşti în viaţă!? Eu înţeleg, au afaceri de milioane de euro. Dar ce facem cu satul românesc, care este compus din tineri şi din ferme mici. Pe timp de criză, economia este susţinută de fermele mici, marile ferme îşi închid imediat porţile şi pleacă din ţară. Trebuie să ne păstrăm această zonă, să nu o distrugem. Este un război între fermele mici şi fermele mari. Fermierii mari vor să ia terenurile pe nimic, s-au capitalizat şi au bani să cumpere. Dacă ar cumpăra doar români nu ar fi probleme, însă străinii cumpără tot mai multe terenuri. Teoretic, este interzis ca un străin să cumpere, dar îşi fac firme cu acţionari români şi achiziţionează terenuri”, a spus Florin Ciobanu.