Peste 30 de olteni au obţinut, în instanţă, ordine de protecţie. Respectarea lor, monitorizată de poliţişti

32 de ordine de protecţie sunt monitorizate de poliţişti, la nivelul judeţului Olt, cele mai multe fiind pentru municipiul Slatina. În ultima vreme, doar două încălcări ale deciziilor instanţei au fost semnalate oamenilor legii. Săptămâna trecută, guvernul a introdus Ordinul de protecţie provizoriu, prin care poliţiştii pot înlătura de îndată agresorul din domiciliu, însă această măsură va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui răspuns remis Gazeta Nouă de IPJ Olt, în prezent, la nivelul judeţului Olt, se monitorizează respectarea a 32 ordine de protecţie. Cele mai multe, aproximativ 20, sunt pentru persoane din municipiul Slatina.

După ce sunt emise de către instanţa de judecată, ordinele ajung la poliţia din localitatea de domiciliu a persoanei vătămate. În prima fază, poliţistul responsabil de respectarea ordinului cheamă cele două părţi, cărora le pune în vedere prevederile instanţei.

„Respectarea ordinelor de protecţie se monitorizează de către poliţiştii din cadrul poliţiilor municipale şi orăşeneşti, prin formaţiunile de ordine publică în mediul urban iar, în mediul rural, prin poliţiştii din cadrul secţiilor de poliţie rurală/posturi de poliţie rurală”, se arată în răspunsul citat.

Conform articolului 32 din Legea 217/2003, republicată, „încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an”.

Cu toate acestea, potrivit poliţiştilor doar în două cazuri au fost încălcate aceste decizii, însă nu s-a ajuns nici măcar la trimiterea în judecată, oamenii legii aplanând situaţia.

Poliţiştii au precizat care sunt, în prezent, condiţiile în care se poate solicita un ordin de protecţie, în instanţă.

Astfel, oricare persoană a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate sunt puse în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, poate solicita judecătoriei pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa victima, în scopul înlăturării stării de pericol, emiterea unui ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, pe o perioadă de până la şase luni, una ori mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii sau interdicţii: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat un proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, fiind introduse noi măsuri pentru protejarea imediată a victimei şi înlăturarea agresorului.

Documentul aprobat de Guvern reglementează Ordinul de protecţie provizoriu (OPP), un instrument în materie administrativă, care îi va permite poliţistului să intervină rapid în situaţiile de pericol iminent pentru sănătate şi securitatea victimei violenţei domestice şi să înlăture de îndată agresorul din domiciliu.
Ordinul de protecţie provizoriu este diferit de Ordinul de protecţie (OP), care este deja reglementat prin lege din anul 2012. Practic, Ordinul de protecţie provizoriu este un instrument complementar Ordinului de protecţie, care se emite de către poliţist, de îndată, cu caracter executoriu, fără termen şi fără somaţie, având valabilitate de 5 zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea Ordinului de protecţie.

După ce poliţistul va emite OPP, documentul va fi confirmat de către procuror, pe baza declaraţiilor şi a probelor strânse de către poliţist. Ulterior, procurorul va avea obligaţia să transmită OPP împreună cu toate dovezile existente la dosar către judecător, iar acesta se va pronunţa prin emiterea unui OP.

Prin actuala reglementare, poliţistul va avea dreptul şi obligaţia să se deplaseze la domiciliul victimei, să intre în domiciliu, chiar şi cu forţa, şi să emită un OPP prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar dacă acesta este titularul contractului de proprietate.

OPP va fi emis în baza unei Fişe de risc, prin care poliţistul va stabili gradul de risc în baza evaluării de la faţa locului. Dacă riscul pentru victimă este crescut sau foarte crescut, poliţistul va emite un OPP, prin care pot fi dispuse următoarele măsuri pentru agresor: evacuarea din domiciliu cu interdicţia de a reveni pe toată durata valabilităţii OPP; stabilirea unei distanţe minime de apropiere de victimă (de domiciliu, de locul de muncă, de şcoală, după caz); confiscarea cheilor, a armelor.

OPP şi OP vor fi monitorizate de către poliţişti, nerespectarea măsurilor dispuse prin cele două instrumente constituind infracţiune, pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 1 lună la 1 an.

„În procesul de monitorizare, poliţistul va face verificări permanente prin toate mijloacele în vederea respectării măsurilor dispuse pentru agresor (vizite la domiciliu, culegere de informaţii de la vecini, serviciul victimei, şcoală, după caz). De asemenea, după emiterea OPP, poliţistul se va asigura că drepturile agresorului sunt respectate prin măsuri care vizează informarea corectă cu privire la OPP şi respectiv îndrumarea şi orientarea către un serviciu social specializat pentru găzduire şi consiliere”,
se arată într-un comunicat remis de guvern.

De asemenea, pentru agresor, se introduce obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere (brăţară electronică) în următoarele condiţii:
agresorul a fost obligat să păstreze o distanţă minimă determinată faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de rude ale acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; agresorului i-a fost interzisă deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; utilizarea sistemului de supraveghere electronică va fi posibilă dacă victima şi, după caz, membrii familiei acesteia îşi exprimă acordul de a purta un astfel de sistem care permite verificarea respectării obligaţiei agresorului.

Regimul juridic al sistemului de supraveghere electronică utilizat pentru verificarea respectării măsurilor de protecţie va fi stabilit ulterior, prin lege. Un astfel de sistem electronic de supraveghere se regăseşte în Codul de procedură penală, Legea nr. 253/2013 şi Legea 254/2013.