Potrivit sursei citate, 370 dintre unităţi deţin această autoriaţie, iar 122 sunt neautorizate. Dintre acestea, în cazul a 120 a fost respinsă cererea, iar două nici n-au solicitat.
Motivele neautorizării unităţilor de învăţământ, invocate de specialiştii DSP sunt:
Lipsă sursă proprie de apă potabilă sau apă ce nu respectă parametrii de potabilitate ( microbiologici şi/sau fizico-chimici );
Clădiri având componente de construcţie deteriorate ( faţade, tavane, pereţi interiori, acoperişuri);
Grupuri sanitare necorespunzătoare (deteriorate, număr insuficient de cabine W.C., cabine W.C. pentru elevi neseparate pe sexe, lipsă grup sanitar personal didactic);
Mobilier şcolar degradat sau neadaptat ca dimensiuni la vârsta tinerilor aflaţi în pregătire;
Lipsa sistemului de canalizare sau existenta unui sistem de canalizare necorespunator;
Lipsa platformelor betonate pentru colectarea reziduurilor solide;
Gard împrejmuitor incomplet sau inexistent.
„ Unităţile de învăţământ pot solicita autorizarea obiectivelor, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1030/ 2009, după remedierea deficienţelor constatate”, transmite DSP Olt.
Deşi doar în şapte localităţi din Olt rata de infectare la o mie de locuitori, transmisă de DSP, depăşeşte cifra 1, în cele mai multe şcoli din Olt se va aplica scenariul galben, copiii fiind chemaţi câte două săptămâni la cursuri, prin rotaţie. Reprezentanţii ISJ au declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă că unităţile au autonomie şi decizia se ia în Consiliul de Administraţie.
Inspectorul şcolar general al ISJ Olt, Victor Iacobescu, a declarat că în teorie, cursurile ar trebui să se desfăşoare după „scenariul galben”, doar în şcolile din şapte localităţi: municipiul Caracal şi comunele Călui, Cezieni, Orlea, Strejeşti, Tătuleşti, Vişina.
