Pa, liberali!

Mă văd nevoit să scriu despre situaţia asta din USL, o alianţă de la care toată lumea aşteaptă, minut de minut, să-şi dea ultima suflare. Iată că ministrul nostru Gigel Ştirbu n-a apucat decât vreo două luni la Cultură şi va fi înlocuit, cel mai probabil, cu Kelemen Hunor, odată cu instalarea unui guvern USD-UDMR. Tot înlocuit va fi şi domnul profesor doctor Nicolae Drăghici de la Direcţia Judeţeană de Cultură, alături de alţi liberali olteni care au trecut prin multe ca să-şi aşeze confortabil posteriorul pe un scaun de şef. Primul care va pleca va fi prefectul Cătălin Rotea, poate că singurul de care îmi pare rău, unul dintre puţinii care au reuşit să dinamizeze lucrurile pe la Palatul Prefecturii.


Normal că liberalilor nu le convine că trebuie să iasă înapoi în frig, să plece de la Putere, doar pentru că unul Crin Antonescu a crezut de cuviinţă că este mai bine să fie candidat al Opoziţiei la Preşedinţie. Se observă pe feţele celor care sunt nevoiţi să apară în emisiunile de la TV şi în declaraţiile lor. Ar vrea să se ridice de pe scaune, să dea cu mesele de pământ şi să strige cât îi ţin plămânii: „Noi vrem să rămânem! Ne e bine aşa!”.


E clar că Antonescu nu îşi vede decât propriul interes, visând momentul în care se va reîntoarce la Cotroceni, de data asta pe bune şi nu doar ca interimar. Nu-l mai interesează soarta membrilor de rând ai partidului care, ani de-a rândul, au ţinut piept urgiei venite dinspre Băsescu, Boc şi ai lor.
Cât s-a chinuit Băsescu să rupă această alianţă şi n-a putut! Iată că, până la urmă, ruptura a venit de la liberali, care se cred prea curaţi, prea deştepţi, prea democraţi pentru politica românească. Aceste mironosiţe se vor vedea în situaţia PNŢCD-ului pe umerii căruia au pus toată responsabilitatea eşecului guvernării CDR 1996-2004.

 

Liberalii sunt complici la trimiterea spre pieire a acestui partid istoric, alături de Traian Băsescu şi PD-ul său. Acelaşi Traian Băsescu care, înţelegem acum, îşi făcea ochi dulci cu Crin Antonescu, de mai mult timp. Nu exclud ca Antonescu să fie Meedev-ul lui Băsescu, iar actualul preşedinte să fie viitorul premier al unui guvern „de dreapta”. Sunt convins că el aşa visează, iar Antonescu ar da orice pentru a se vedea dincolo de gardul Cotrocenilor. Noul tandem Antonescu-Băsescu, care se prefigurează la orizontul politicii, este însă sortit eşecului, după cum vom vedea.