Numărul cazurilor de sinucidere în judeţul Olt s-a înmulţit în ultima perioadă. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, numai în luna mai au fost solicitaţi să intervină la cinci cazuri de sinucidere prin spânzurare, dar şi la cazul unui bărbat care s-a aruncat în râul Olt. Vârstele sinucigaşilor nu urmează un tipar logic, fiind vorba atât de tineri cu vârste de 19 sau 20 de ani, dar şi de persoane ajunse la maturitate cu vârste cuprinse între 40 şi 55 de ani. În urma lor rămân doar lacrimi, suspine, regrete şi semne de întrebare. Familia, rudele şi vecinii nu reuşesc să înţeleagă aproape niciodată de ce cineva şi-ar dori şi şi-ar premedita propria moarte.
„Numai în luna mai, echipajele SMURD Olt au intervenit la cinci persoane care s-au sinucis prin spânzurare. În afara acestora, o persoană a ales să-şi pună capăt zilelor aruncându-se în râul Olt”, a declarat Alin Băsăşteanu, purtătorul de cuvânt al ISU Olt.
Medicii psihiatri spun că numărul sinucigaşilor creşte primăvara şi toamna, reducându-se simţitor în celelalte două anotimpuri.
„Tendinţa suicidului este să crească primăvara şi toamna. În această perioadă sunt schimbări importante în atmosferă. Iarna e mohorâtă, dar îţi dă şi o anumită stare de calmitate. Citesc şi eu ziarele şi văd la televizor că sunt foarte multe cazuri de sinucidere”, spune doctorul Petru Grigore, şeful Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina.
El explică şi de ce, în multe dintre cazuri, suicidul apare şi pe fondul consumului de alcool, sinucigaşul eliberându-se astfel de inhibiţii şi prinzând curaj.
„Alcoolul, în general, este declanşator. S-a făcut mai de mult un studiu pe sinucigaşii din judeţul Olt şi în cam 80% dintre cazuri făcuseră acest gest pe fondul consumului de alcool. Alcoolul nu te înveseleşte, ci din contră, dar îţi dă curaj”, a adăugat Petru Grigore.
„Sinuciderea prin spânzurare presupune hotărâre”
Numai în luna mai au existat cinci cazuri de sinucidere prin spânzurare în judeţul Olt. Deşi specialiştii spun că această metodă este „preferată” în cele mai multe cazuri de bărbaţi, două tinere au ales acest mod de a-şi pune capăt zilelor. Este vorba despre o studentă de 20 de ani din Dobrosloveni, care s-a sinucis miercuri în solarul din gospodărie şi despre o adolescentă în vârstă de 19 ani.
Medicii spun că acest tip de sinucidere presupune că persoana respectivă este hotărâtă şi determinată, având chiar timp să planifice.
„Presupune, în primul rând, o hotărâre. Oamenii au fost hotărâţi să-şi ia viaţa. Atunci când nu eşti hotărât, iei pastile sau o substanţă mai uşoară. De asemenea, acest fel de a-ţi lua viaţa presupune şi o premeditare”, a spus medicul Petru Grigore.
El a subliniat faptul că moartea prin spânzurare este specifică sexului masculin, femeile recurgând la altfel de metode, cum ar fi supradoza cu medicamente: „Femeile foarte rar se spânzură. În general, se spune că bărbaţii sunt sinucigaşi, iar femeile au tentative. Procentul de moarte prin sinucidere este dublu la bărbaţi. Ca să ajungă la sinucidere, femeia e cel puţin la a patra tentativă”.
„Bărbaţii aleg metodele serioase, care nu dau greş: moartea prin spânzurare sau se aruncă de la etaj. Ei nu înghit pastile”, a conchis medicul psihiatru.
Spak, cel mai cunoscut sinucigaş oltean
„Valul sinuciderilor” pare să fi cuprins judeţul Olt odată cu moartea cunoscutului om de afaceri Constantin Spak. Bărbatul a şocat pe toată lumea când, pe data de 9 aprilie, s-a sinucis cu trei lovituri de cuţit în piept. Cadavrul său a fost descoperit de soţie într-o toaletă a fermei din comuna Valea Mare, metoda de sinucidere şocând pe toată lumea.
După dispariţia sa, au început şi speculaţiile cu privire la motivul pentru care Constantin Spak s-a sinucis. Dacă unii dintre apropiaţii omului de afaceri aruncau vina pe faptul că firmele acestuia aveau debite la bănci de peste două milioane de euro, alţii considerau transplantul nereuşit de ficat ca fiind motiv de sinucidere.
