Din noaptea turului doi al alegerilor prezidenţiale, nu mai beneficiez de toate funcţiile Facebook, după ce o postare mi-a fost raportată, instant, de peste 200 de useri. Ce postasem? Un meme cu Iohannis care concluziona că nu faci nimic toată campania, dar ajungi preşedinte. Restricţia Facebook e pe 90 de zile, mai mult decât am primit atunci când am depăşit viteza legală pe o şosea din Gorj.
Am început ulterior să citesc tot mai multe despre raportările pe Facebook, despre cât de uşor poţi fi blocat pe celebra reţea de socializare şi despre faptul că te poţi trezi, vrei-nu vrei, chiar să nu mai poţi folosi contul personal.
Trăind această mini-dramă, sunt asaltat de cereri de prieteni ale unor persoane pe care nu le cunosc şi pe care le suspectez că sunt conturi false. Dau accept cam la toţi, în ideea că ceea ce scriu va ajunge la cât mai multe persoane. Numai că astăzi am avut curiozitatea să verific unul dintre aceste conturi şi respectiva se căsătorise ieri, adică luni...
Între aceste două extreme, conturi false care raportează oameni reali pentru lucruri pe care le scriu sau distribuie şi persoane care sunt ostracizate doar pentru delict de opinie, ar trebui să ne gândim mai bine la scopul acestui site de socializare.
Uşor-uşor, Facebook va reuşi să îndepărteze oamenii care gândesc cu propria minte, care nu cad pradă uşor manipulării şi va rămâne doar cu persoanele cărora le poate dicta cu uşurinţă ce să cumpere, ce să spună şi cu cine să voteze.
Caută
