Năutul, cultivat din nou în Olt. Producţia de pe cele 154 de hectare de năut pleacă la export

Câţiva fermieri din judeţ au plantat în premieră, în acest an, năut, o plantă ce se aseamănă cu mazărea şi este foarte rezistentă la secetă. Aşa se face că, în Olt, această leguminoasă a acaparat 154 de hectare. Fermierii spun că pot obţine şi cinci sute de euro pentru o tonă de năut, iar întreţinerea unei astfel de culturi nu este costisitoare. Producţia de năut din judeţ va merge către export.

Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Olt, la nivelul judeţului sunt 154 de hectare cultivate cu năut, din care o sută de hectare sunt deţinute de latifundiarul din Şerbăneşti, iar 20 de hectare de Agromec Vişina.

Boabele de năut se aseamănă cu acelea de mazăre, această plantă fiind rezistentă la secetă. Deşi s-a cultivat şi în urmă cu o jumătate de secol pe meleagurile olteneşti, tradiţia cultivării năutului s-a pierdut în timp. Leguminoasa este acum apreciată datorită bogăţiei în săruri minerale, vitamine şi proteine, fiind un substituent ideal pentru proteinele din carne. Totodată, năutul este inclus în multe cure de slăbire, fiind responsabil cu controlul poftei de mâncare, producând rapid senzaţia de saturaţie.

Cinci sute de euro, tona de năut


Ştefan Stănescu, reprezentantul Fermei Agromec Vişina, a precizat că a cultivat experimental năut, în acest an. Tânărul fermier a adăugat că năutul a fost cultivat şi în urmă cu patru-cinci decenii în judeţul Olt, pentru că zona de sud se prezează la o astfel de cultură. Mai mult de atât, Ştefan Stănescu spune că va obţine cinci sute de euro pe o tonă de năut, cantitatea pe care o va produce urmând să meargă la export.

„Avem 20 de hectare de năut, care arată foarte bine. Zona noastră de sud este una bună pentru cultivarea năutului. Se punea şi înainte, în perioada comunistă. Noi am pus în acest an pentru testare, pentru că zona de sud a ţării se pretează la o astfel de cultură. Este o plantă cu tradiţie în judeţ şi vrem să reluăm cultura de năut şi pentru că preţul pe tonă este bun. La fel şi productivitatea. Cred că vom obţine cam cinci sute de euro pe tonă, iar dacă facem două tone-două tone jumătate la hectar este foarte bine. Sunt comercianţi care tranzacţionează năut, urmând să fie dat la export. Este posibil ca noi să păstrăm şi pentru sămânţă, dacă productivitatea este bună, şi să punem o suprafaţă mai mare anul următor”, a spus Ştefan Stănescu, care va începe recoltatul şi la năut în trei săptămâni.

Premieră şi la Şerbăneşti

Cea mai mare suprafaţă de năut din Olt este deţinută de latifundiarul din Şerbăneşti, care a cultivat, în premieră o sută de hectare.

„Noi avem o sută de hectare cu năut, este o premieră pentru ferma noastră. O să-l vindem celui care ne-a furnizat sămânţa. Am făcut cu el contract şi de preluare a producţiei. Ne aşteptăm la o producţie medie de 1.300-1.500 de kilograme la hectar”, a spus Dragoş Drăghicescu.