Au pierdut bani ministerele Educaţiei Naţionale, Fondurilor Europene, Cercetării şi Inovării, Agriculturii şi Dezvoltăroo Rurale, Pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Economiei, Apelor, Pădurilor şi Mediului, Transporturilor, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului.
Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +2.250,9 milioane lei, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale +3.719,0 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +834,3 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +45,1 milioane lei iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat -1.442,5 milioane lei şi bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii -415,6 milioane lei.
Veniturile bugetului de stat pe anul 2019, se majorează pe sold cu suma de 2.250,9 milioane lei.
Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Impozit pe profit: +1.607,9 milioane lei, ca urmare a unor măsuri asumate de ANAF dar şi a unei colectări mai bune a impozitul pe profit de la bănci; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: +86,2 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: +130,8 milioane lei; Impozite şi taxe pe proprietate: +352,9 milioane lei, ca urmare a introducerii în buget a veniturilor estimate din taxa pe activele bancare; Taxa pe valoarea adăugată: este menţinută la nivelul programului de la lege, ca urmare a măsurilor întreprinse de ANAF în vederea creşterii gradului de colectare şi conformare dar şi a efectelor măsurii de restructurare financiară; -2.900,0 milioane lei reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2019 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale; Accize: +481,7 milioane lei ca urmare a majorării accizei totale pentru ţigarete şi a introducerii băuturilor răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate; Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: +271,5 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: -65,2 milioane lei; Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale: +67,3 milioane lei; Contribuţii de asigurări sociale: +79,8 milioane lei; Venituri nefiscale: +1.495,7 milioane lei; Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: -1.154,9 milioane lei; Alte sume primite de la UE pentru programe operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă: +1.800,0 milioane lei.
Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se diminuează cu 136,5 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 88,0 milioane lei; Cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 381,3 milioane lei; Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1.345,6 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 1.222,2 milioane lei; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 170,9 milioane lei; Cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 421,4 milioane lei; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 1.867,0 milioane lei; Alte cheltuieli cresc cu 62,3 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 566,4 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 59,9 milioane lei; Cheltuielile de capital scad cu 32,3 milioane lei; Rambursări de credite externe şi interne cresc cu 70,6 milioane lei.
S-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, între care:
Ministerul Educaţiei Naţionale: -1,03 miliarde de lei. Execuţia la semestrul I este de 46% din bugetul aprobat. S-au propus reduceri ale cheltuielilor bugetare astfel: titlul ”Cheltuieli de personal” -400,0 mil. lei (suma rămasă asigură plata salariilor până la sfârşitul anului, titlurile executorii şi aplicare Legii nr. 85/2016), titlul ”Bunuri şi servicii” – 7,5 mil lei, media lunară rămasă pentru semestrul al doilea este cu 12% mai mare decât media plăţilor pe primele 6 luni, reducerea propusă reprezentând suma blocată de 10% potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, titlul ”Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” -109,4 mil. lei, reprezentând suma blocată de 10% potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice. titlul ”Alte cheltuieli”- 80 mil lei ca urmare a economiilor înregistrate la dobânzi legale aferente sentinţelor judecătoreşti, titlul ”Active nefinanciare” – 20 milioane lei, media lunară rămasă pentru semestrul al doilea este cu 226% mai mare decât media plăţilor pe primele 6 luni, titlul ”Asistenţă socială” se propune diminuarea cu -440 milioane lei, din cauza nederulării programului ”Merg la şcoală” întrucât până în prezent actul normativ necesar derulării programului nu a fost promovat. Media rămasă de cheltuit pentru semestrul II la acest titlu, cu 84% mai mare decât media lunară a plăţilor pe primul semestru permite derularea în continuare a actualului program pentru rechizite şcolare destinat copiilor din familii cu venituri reduse aflaţi în învăţământul primar şi gimnazial. la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se propune suplimentarea creditelor bugetare cu +30 milioane de lei şi a celor de angajament cu 250 milioane lei pentru proiectul privind educaţia timpurie şi proiectul ROSE privind învăţământul secundar.
Totodată, pentru învăţământul universitar prin rectificare se propune majorarea cheltuielilor cu suma de 500 milioane lei asigurată prin majorarea veniturilor proprii cu suma de 250 milioane lei şi reglementarea utilizării disponibilităţilor din anii anteriori în limita sumei de 250 milioane lei.
Ministerul Fondurilor Europene: -681,9 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 18% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia pe primul semestru al anului 2019. S-au identificat economii în principal la: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile -663,2 milioane lei). Propunerea de rectificare are in vedere, de asemenea, gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de, 17,62%, media plăţilor lunare fiind de 65,46 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 195,34 milioane lei/lună; cheltuieli de personal -17 milioane lei, media plăţilor lunare fiind de 1,28 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 1,65 milioane lei/lună. Sumele la titlul cheltuieli de personal, asigură plata în integralitate a salariilor până la finele anului; bunuri şi servicii -1,7 milioane lei, media plăţilor lunare fiind de 0,37 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 0,55 milioane lei/lună.
Ministerul Cercetării şi Inovării: – 369,1 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 26 % din bugetul aprobat. Se propun reduceri ale cheltuielilor bugetare astfel: cheltuieli de personal -2,1 milioane lei (suma rămasă după rectificarea bugetară asigură plata drepturilor salalriale până la finalul anului), bunuri şi servicii – 1,8 milioane lei; la acest titlu de cheltuieli a fost avută în vedere menţinerea în semestrul II al unui nivel al cheltuielilor la un nivel comparabil cu plăţile efectuate pe primul semestru al anului. La titlul ”Alte transferuri” s-a anulat suma de - 65,2 mil lei reprezentând reţinerea de 10%, asigurându-se o medie lunară rămasă de cheltuit în semestrul II cu 91% mai mare decât media plăţilor pe primele 6 luni. De asemenea, au fost efectuate reduceri la proiecte cu finanţare din FEN postaderare 2014-2020: -300 mil lei, având în vedere atât gradul de utilizare în primul semestru (1,4% din prevederile anuale), cât şi nedemararea unor proiecte pe care ministerul şi le-a propus să le implementeze începând cu acest an.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: – 310,4 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 34% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare anuale şi diminuarea sumelor reţinute în proporţie de 10%. S-au identificat economii în principal la: transferuri între unităţi ale administraţiei publice -277,4 milioane lei, sumă mai mică decât reţinerea de 10%. Propunerea de rectificare are in vedere gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de 33%, media plăţilor lunare fiind de 109,7 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 176,6 milioane lei/lună; subvenţii -29,4 milioane lei, sumă mai mică decât reţinerea de 10% respectiv 30,0 milioane de lei. Această sumă nu este angajată prin acte normative; cheltuieli de capital -4,2 milioane lei unde execuţia a reprezentat 3,2% din prevederile anuale, media plăţilor lunare fiind de 0,2 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 6,1 milioane lei/lună.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: -243 milioane lei. Execuţia la semestrul I este de 1,5% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare anuale şi diminuarea sumelor reţinute în proporţie de 10%. S-au identificat economii în principal la: Alte transferuri -232,6 milioane lei. Propunerea de rectificare are in vedere, gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de 1,2%, media plăţilor lunare fiind de 0,7 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 24,3 milioane lei/lună; Bunuri şi servicii -2,2 milioane lei. Propunerea de rectificare are in vedere, reţinerea de 10%, suma nefiind angajată; Proiecte cu finanţare din FEN postaderare 2014-2020 -10 milioane lei. Propunerea de rectificare are in vedere, de asemenea, gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de 6%, media plăţilor lunare fiind de 0,2 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după reducerea de la rectificare, fiind de 2 milioane lei/lună.
Ministerul Economiei: -225,6 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru raportată la prevederile bugetare aprobate pe anul 2019. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-200 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a fost de 0,1%), investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat (-122,5 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a fost de 0,9%), investiţii ale ministerului şi instituţiilor subordonate (-20,0 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 10,4%), bunuri şi servicii (-7,0 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 22,8%) şi cheltuieli de personal (-3,8 milioane lei unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 45%). S-au asigurat sume pentru majorarea contribuţiei statului la operatorii economici din industria de apărare de sub autoritatea ministerului (105,2 milioane lei) şi pentru programele de conservare şi închidere a minelor (8,7 milioane lei).
Secretariatul General al Guvernului: -143,6 milioane lei per sold. Principalele diminuări au avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru al anului 2019. S-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii (-100 milioane lei) titlu la care se înregistrează o execuţie de 21,2% din programul anual, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-30 milioane lei) - execuţie 16,7%, subvenţii (-30 milioane lei) şi alte transferuri (-56,6 milioane lei) aceste titluri înregistrând execuţii de 0,6%, respectiv 0,7%, cheltuieli de personal (-11 milioane lei) execuţie 47% şi cheltuieli de capital (-10 milioane lei) execuţie 23,2%. Pentru finanţarea cultelor religioase recunoscute în România s-au alocat suplimentar 97 milioane lei.
Ministerul Apelor şi Pădurilor: -138,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile anuale. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-61,9 milioane lei, unde execuţia a reprezentat 6,1%), cheltuieli de capital (-60 milioane lei unde execuţia a reprezentat 8,2%), cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-10 milioane lei unde execuţia a reprezentat 31,4%), bunuri şi servicii (- 6 milioane lei unde execuţia a reprezentat 39%) şi cheltuieli de personal (-1 milion lei).
Ministerul Transporturilor: -128,8 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare aprobate pe anul 2019 (28,5% din prevederea anuală aprobată). S-au identificat economii în principal la: transferuri către instituţiile publice şi companiile naţionale din subordinea/coordonarea ministerului -100 milioane lei, unde execuţia semestrială faţă de prevederile anuale a reprezentat 31,5%; media plăţilor lunare pe primele 6 luni a fost de 137,9 milioane lei/lună iar media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 277,3 milioane lei /lună; proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile -70 milioane lei, unde execuţia la nivelul primului semestru faţă de prevederile anuale a reprezentat 27,5%, media plăţilor lunare fiind de 19,2 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 38,9 milioane lei/lună; proiecte de investiţii finanţate din fonduri rambursabile -50 milioane lei, unde execuţia semestrială faţă de prevederile anuale a reprezentat 29,1%, media plăţilor lunare fiind de 13,9 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 25,6 milioane lei/lună; bunuri şi servicii -2,8 milioane lei, datorită execuţiei pe primul semestru raportată la prevederile anuale care a fost de 28,3%. Media plăţilor lunare fiind de 0,7 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după reducerea, fiind de 0,8 milioane lei/lună; cheltuieli de personal -2,8 milioane lei, datorită execuţiei pe primul semestru raportată la prevederile anuale care a fost de 45,8%. Media plăţilor lunare fiind de 3,2 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 3,3 milioane lei/lună). Sumele la titlul cheltuieli de personal, asigură plata în integralitate a salariilor până la finele anului.
S-au alocat fonduri pentru derularea investiţiilor agenţilor economici de sub autoritatea ministerului (83 milioane lei) şi pentru plata rambursărilor de credite externe (13,8 milioane lei).
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: - 106,5 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile anuale. S-au identificat economii în principal la subvenţiile acordate de la bugetul de stat pentru direcţiile sanitar-veterinare judeţene (-80 milioane lei, unde execuţia a reprezentat 39,5% din prevederile bugetare anuale), proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-20 milioane lei, unde nu s-au efectuat plăţi pe primul semestru), bunuri şi servicii (-4 milioane lei, unde execuţia a reprezentat 19,6% din prevederile anuale) şi cheltuieli de capital (-2,5 milioane lei, unde nu s-au efectuat plăţi).
Au fost suplimentate cheltuielile următoarelor instituţii:
Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale: +2.243,6 milioane lei din care: +2.150 milioane lei contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, +566,352 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, +56,734 milioane lei pentru rambursări de credite în contul împrumuturilor preluate de Ministerul Finanţelor Publice în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, -329,446 milioane lei subvenţii - Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale şi -200 milioane lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +970,5 milioane lei per sold, propunere care are în vedere asigurarea a 1.500 milioane lei pentru PNDL şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie precum şi necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe.
S-au identificat economii în principal la: investiţii ale agenţilor economici (-300 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 43,7%), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-201 milioane lei, unde execuţia pe primul semestru raportată la prevederile anuale a fost de 26,8%), cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-10 milioane lei, execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 39,9%), alte cheltuieli (-9,5 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 3,8%) şi active nefinanciare (-9 milioane lei, datorită execuţiei pe primul semestru raportată la prevederile anuale de 17%).
Serviciul Român de Informaţii: +396,5 milioane lei, per sold, astfel: cheltuieli de personal +356,8 milioane lei; bunuri şi servicii +14,0 milioane lei; subvenţii acordate instituţiilor din subordine +23,5 milioane lei; drepturi de pensie +17,1 milioane lei; proiecte FEN 2014-2020 -29,9 milioane lei; cheltuieli de investiţii +15,0 milioane lei.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: +326,4 milioane lei per sold, în principal prin majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 517,4 milioane lei şi a cheltuielilor de personal cu 50 milioane lei, diminuarea cu suma de 200 milioane lei la transferuri între unităţi ale administraţiei publice care înregistrează un nivel scăzut al execuţiei (9,9% din an, respectiv 52,7% din semestru) în principal din nerealizarea programelor de interes naţional, precum şi a cheltuielilor aferente proiectelor cu finanţare din FEN cu 30,0 milioane lei unde execuţia este de 13,5% din an
Ministerul Mediului: + 92,2 milioane lei per sold, propunere care are în vedere, în principal, asigurarea sumei de 135,0 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 258/2018.
S-au identificat economii la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-100,0 milioane lei unde execuţia a reprezentat 3,71% din prevederea anuală) şi active financiare (- 3,0 milioane lei).
Pentru Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe au fost actualizate fondurile alocate pentru alegerile prezidenţiale, ca urmare a modificărilor legislative aprobate în cursul acestui an.
Prin prezentul proiect de ordonanţă se propune modificări ale veniturilor bugetare ca urmare a următoarelor măsuri: modificarea regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate dependentă (venituri din salarii şi asimilate salariilor), în anumite situaţii şi includerea acestora în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii (CAS, CASS şi CAM) (+22,2 milioane lei 4 luni 2019); creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete (+161,7 milioane lei 4 luni 2019); introducerea băuturilor răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate (+320 milioane lei 4 luni 2019); instituirea unui mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare ca mecanism alternativ faţă de procedura de acordare a eşalonării la plată, reglementată în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se estimează încasări suplimentare din recuperarea obligaţiilor restante (+1.890 milioane lei pentru 2019); menţinerea angajamentului ANAF de a colecta veniturile din TVA şi accize la nivelul programat pentru semestrul II dar şi reînnoirea angajamentului ANAF de a colecta venituri suplimentare prin intensificarea acţiunilor de îmbunătăţire a colectării şi reducerea evaziunii fiscale (+3,6 miliarde lei); taxa pe activele bancare +300 milioane lei; menţinerea planului de realizare a veniturilor din dividende de la societăţi şi companii naţionale precum şi de la regii autonome.
Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se diminuează la venituri cu suma 415,6 milioane lei şi la cheltuieli cu suma de 739,6 milioane lei iar excedentul bugetului creşte cu 324 milioane lei.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 45,1 milioane lei.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2019 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 2.900,0 milioane lei, astfel:
- se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor cu suma de 177,7 milioane lei, pentru finanţarea cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada septembrie - decembrie a anului şcolar 2019 - 2020, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.559/2019 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2019-2020, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.640/2017 pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017 - 2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2017 – 2018, cu încadrare în sumele prevăzute pentru anul 2019 în fiecare dintre anexele nr.1-3 la această hotărâre;
- se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi municipiului Bucureşti cu suma de 16,1 milioane lei, pentru finanţarea cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti, în perioada septembrie - decembrie a anului şcolar 2019 – 2020;
Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 2.637,7 milioane lei, din care: 2.606,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale care se repartizează astfel:
Pentru echilibrarea bugetelor locale ale municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti se va aloca suma de 710,3 milioane lei, astfel: Pentru fiecare dintre sectoarele municipiului Bucureşti suma s-a calculat ca diferenţă între jumătate din planul anual aprobat la nivelul fiecărui sector pentru indicatorul ”Cote defalcate din impozitul pe venit” şi cotele din impozitul pe venit încasate la nivelul fiecărui sector la data de 30.06.2019.
Pentru municipiul Bucureşti, suma repartizată reprezintă 49% din suma de 582,3 milioane lei încasată la bugetul de stat de pe raza municipiului Bucureşti şi nealocată în primele 3 luni ale anului 2019.
Pentru echilibrarea bugetelor locale ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, se va aloca suma de 425,4 milioane lei, astfel: S-a calculat suma corespunzătoare diferenţei între cota de 60%, respectiv 15% pentru judeţe, aprobate potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2019 şi cea de 41,75%, respectiv 11,25% pentru judeţe, stabilite potrivit prevederilor Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
La sumele astfel calculate s-au adăugat veniturile din valorificarea unor bunuri (cod 39.02) încasate la 31.12.2018 şi s-a scăzut nivelul aceloraşi sume încasate la data de 30.06.2019.
Suma de 1.470,3 milioane lei prevăzută în anexa nr.4, la poziţia nr.3226 - ”Sume rezervate”, se repartizează unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţelor, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, cu prioritate pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de funcţionare a bugetelor locale.
30,0 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor determinate de achitarea debitelor restante, reprezentând rate de capital şi dobânzi aferente împrumutului extern, contractat pentru realizarea Programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, potrivit prevederilor art.XII alin.(1), lit b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, aprobată prin Legea nr.240/2011
1,7 milioane lei pentru acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, potrivit prevederilor Legii nr.26/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996
- se majorează cu suma de 68,5 milioane lei sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea învăţământului particular şi cel confesional, acreditate.
Potrivit prevederilor art.(2) din Hotărârea Guvernului nr.807/2002, Ministerul Finanţelor Publice are încheiate în prezent acorduri cadru pentru prestarea serviciilor de evaluare a riscului de ţară cu agenţiile de rating Standard & Poor´s, Moody´s şi Fitch.
Având în vedere că în anul 2019 expiră contractele existente, iar contractele cu agenţiile de rating urmează să fie reînnoite până la sfârşitul anului, pentru o perioadă de 2 ani, este necesară alocarea creditelor de angajament în anul 2019, în valoare de 5.016 mii lei, aferente Programului „Evaluarea riscului de ţară”.
Plata taxelor aferente serviciilor prestate de agenţiile de rating se efectuează prin bugetul de stat, conform prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr.109/2008 pentru aprobarea OUG nr.64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, prin proiectul de act normativ se reglementează şi posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfăşurări a activităţii ordonatorilor principali de credite.
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, creşte de la 28.248,7 milioane lei la 28.455,6 milioane lei menţinându-se, în termeni cash, la nivelul de 2,76% din PIB cât s-a stabilit iniţial.
Construcţia rectificării bugetare are în vedere anularea sumelor blocate în proporţie de 10% din bugetul aprobat conform prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituţii în primul semestru al anului.
De asemenea, având în vedere că acţiunile privind exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene s-au finalizat se impune abrogarea art.52 din Legea bugetului de stat pe anul 2019 nr.50/2019.
Pentru a asigura sumele necesare finanţării şi implementării măsurilor fiscal-bugetare care au fost întreprinse după aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2019 a fost necesară derogarea de la prevederile art.12, lit.b)-c), art.24 şi art.26 alin.(5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.3 alin.(2), alin.(5)-(7) şi ale art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 nr.14/2019:
a) plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de -15.045,5 milioane lei;
b) pentru anul 2019 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 338.507,8 milioane lei, pentru bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale este de 78.421,1 milioane lei şi pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este de 39.114,5 milioane lei;
c) plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -28.455,6 milioane lei;
d) plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale este în sumă de 1.500 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale este în sumă de 1.400 milioane lei. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual;
e) plafonul de contractare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, pentru finanţarea proiectelor de investiţii în cadrul Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, este în sumă de 10.000 milioane lei, iar plafonul de tragere acordat din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului este în sumă de 300 milioane lei.
Derogarea de la prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare precum şi de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 nr.14/2019 a fost necesară având în vedere evoluţia indicatorilor macroeconomici, gradul de utilizare a creditelor bugetare pe primele 6 luni ale anului, precum şi alocarea de fonduri pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (cheltuieli care decurg din obligaţii internaţionale, respectiv asigurarea contribuţiei României la bugetului UE etc.).
sursa: mediafax.ro
