Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00-21.00.
Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbăta imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00.
Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.
Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.
La prezidenţiale au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Campania electorală începe pe 12 octombrie şi pe 15 noiembrie, în cazul unui al doilea tur
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.
În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală începe pe 15 noiembrie şi se încheie pe 23 noiembrie, la ora 7.00.
„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei.
14 candidaţi la alegerile prezidențiale din noiembrie
Lista candidaturilor rămase definitive la prezidenţiale cuprinde 14 persoane. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletinele de vot a candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Primii cinci sunt Klaus Iohannis – susţinut de PNL, Theodor Paleologu - PMP, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – UDMR şi Viorica Dăncilă - PSD.
Următorii candidaţi pe buletinele de vot sunt: Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitatea Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc, Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Stanoevici - independent, Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Viorel Cataramă – Dreapta Liberală şi Alexandru Cumpănaşu - independent.
Într-o primă etapă, BEC a ales ordinea pe buletinele de vot a partidelor care au un grup parlamentar propriu la Senat sau la Camera Deputaţilor. PSD, PNL, USR şi UDMR sunt formaţiunile politice care au grupuri în Legislativ. Grupurile ALDE în Parlament au fost desfiinţate, iar Pro România are grup doar la Camera Deputaţilor.
Biroul Electoral Central a ales, într-o a doua etapă, ordinea următorilor candidaţi pe buletinele de vot ai formaţiunilor neparlamentare şi pe cei independenţi, conform deciziei publicate pe site-ul instituţiei.
În ce condiţii este organizat al doilea tur de scrutin
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de cinci ani, conform Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, intrată în vigoare pe 28 iulie 2019.
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea menţionată mai sus, atunci este organizat al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.
Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, potrivit actului normativ.
Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României. Alegătorul poate vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
