Comuna Brastavăţu se poate mândri cu fermierii ei temerari care au renunţat la cultivarea tradiţională a cerealelor şi legumelor şi au ales culturi atipice zonei. Aşa şi-au făcut loc la Brastavăţu cele trei hectare de arbuşti de aronia deţinute de medicul veterinar din comună, Marcel Diaconu, dar şi lanurile parfumate de lavandă ce aparţin secretarului localităţii, Costel Culcescu.
Primarul din Brastavăţu, Constantin Oprea, se mândreşte cu aceste culturi inedite în comunitate.
„Plantaţiile sunt pe suprafeţe mici, nu sunt extinse. Avem aproape trei hectare de lavandă şi sunt deţinute de secretarul primăriei Brastavăţu. Este o plantă parfumată. Un alt fermier din zonă deţine trei hectare de aronia. Sunt culturi mai puţin cunoscute în zonă, dar eu mă bucur că oamenii au îndrăznit să le abordeze”, a spus primarul din Brastavăţu.
Materialul săditor, achiziţionat din Bulgaria
La propunerea copiilor săi, fermierul Costel Culcescu din Brastavăţu a plantat aproape trei hectare de lavandă. Acesta spune că materialul săditor a fost achiziţionat din Bulgaria, iar investiţia nu a fost una mare.
„Avem aproape trei hecatre de lavandă în comună, copiii au fost cu ideea. O astfel de cultură nu este greu de întreţinut. Noi am înfiinţat plantaţiile în 2013, iar materialul săditor l-am luat din Bulgaria, fermierul de acolo deţinea peste o sută de hectare. Investiţia de început nu este foarte mare, firul de răsad de lavandă este 60 de bani şi am avut nevoie cam de 18.000 de fire la hectar”, a spus Costel Culcescu.
Ulei esenţial de lavandă, extras în gospodăria de la Brastavăţu
Ginerele lui Costel Culcescu de la Brastavăţu, Ionuţ Bunea, spune că îi este foarte greu să intre pe piaţa de lavandă.
„Sunt foarte mulţi oameni amăgiţi de acest miraj al culturilor exotice. Lavanda este o afacere în agricultură ca oricare alta, cu investiţii şi cu probleme. Suntem la început, acum validăm modelul de business, am abordat şi partea de retail şi partea de engros. Lucrăm la partea de marketing, cu site-ul suntem în tratative, până acum ne-am consumat timpul încercând să obţinem tot felul de autorizaţii ca să comercializăm cu acte în regulă. Pentru ca lavanda să fie rentabilă ca şi cultură, trebuie să ai cel puţin cinci-zece hectare şi să produci uleiuri esenţiale. Pentru floricele, ceaiuri şi decoraţiuni se pot cultiva câteva tufe în spatele casei, dar este mai mult un hobby. Cu această suprafaţă pe care noi o deţinem nu reuşim să intrăm într-o relaţie contractuală cu mari companii, noi putem comercializa doar prin intermediarii care colectează producţia de la cei mici. Pe piaţa engros de lavandă vorbim de sute de tone de ulei. Or, un hectar produce în medie 40 până la 80 de litri de ulei esenţial de lavandă”, a spus Ionuţ Bunea.
Acesta a reuşit să producă ulei esenţial de lavandă în gospodăria socrului de la Brastavăţu.
„Am reuşit să distilăm în ultimii doi ani şi să producem ulei esenţial de lavandă. Anul trecut, cu o distilerie mobilă închiriată am obţinut, în gospodăria de la Brastavăţu, ulei esenţial. În primul an am vândut doar cu amânuntul, acum în primăvară am stabilit o relaţie comercială cu o companie şi vom livra toată producţia de anul trecut. Investiţia într-un utilaj de distilare este foarte mare, iar în ţară nu sunt astfel de centre. Este foarte complicat până reuşeşti să vinzi uleiul, deşi s-a spus în spaţiul public că lavanda produce 8.000 de euro la hectar. Mulţi au aplicat regula de trei simple şi au văzut câştiguri fabulaose, dar nu este chiar aşa”, a conchis Ionuţ Bunea.
