Cococi a declarat că şi-a pus în gând să realizeze o replică a operei lui Brâncuşi, după intensa mediatizare a achiziţiei de către statul român a Cuminţeniei Pământului.
„Am pornit de la intensa mediatizare de anul trecut şi mi-a stârnit curiozitatea. Am început prin a printa, de pe internet, o reprezentare a Cuminţeniei, pe o coală alb-negru. N-am spus nimănui, nici n-am îndrăznit, ce vreau să fac pentru că nu aveam siguranţa că voi reuşi. Am zis că n-are rost să fac valuri. Spre surprinderea mea şi nu numai, am reuşit să dau «viaţă», la prima replică a valoroasei lucrări a marelui sculptor Constantin Brâncuşi”, a declarat meşterul.
Deşi nu a ştiut care sunt dimensiunile sculpturii originale, Ionel Cococi a reuşit să se apropie foarte mult de creaţia brâncuşiană.
„Spre surprinderea mea, când am fost întrebat de măsurători, am aflat că este foarte aproape de dimensiunile originalului. Eu nu m-am folosit absolut deloc de o unitate de măsură”, a afirmat el.
Meşterul povesteşte că a lucrat cu multă migală pentru această lucrare, lutul fiind ars la aproape 1.000 de grade Celsius, astfel încât să copieze culoarea Cuminţeniei.
„Ca şi proces tehnologic, este similar vaselor ceramice. Este confecţionată din lut, uscată, şlefuită cu piatra - a necesitat o muncă destul de îndelungată - a fost arsă în cuptor, la o temperatură de 950 – 1.000 de grade Celsius. Am căuta să-i dau pe cât posibil acea tentă de vechi şi culoarea foarte apropiată a originalului”, a mai spus Cococi.
Cuminţenia Pământului făcută în cuptorul de la Vădastra atrage atenţia tuturor celor care vin în târgurile în care este prezent şi Ionel Cococi.
„Am luat decizia, acum două săptămâni, de a o scoate pentru prima dată din atelier. Am fost cu ea la Târgu Olarilor de la Sibiu şi a avut o mare atracţie la public, inclusiv organizatorii au rămas foarte surprinşi. Am primit foarte multe aprecieri, felicitări şi de acum încolo cred că va fi piesa de rezistenţă a standului meu”, a mai declarat meşterul.
El şi-a exprimat speranţa că România va reuşi să readucă în patrimoniul naţional această operă a lui Constantin Brâncuşi.
„Cu siguranţă da, Cuminţenia Pământului ar trebui luată înapoi de statul român, dar nu cu atâtea valuri. Am eu o zicală foarte reală, inspirată din popor: atunci când vrei cu adevărat, poţi!”, a conchis Cococi.
„Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907, și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Alături de „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”.
În prezent, „Cuminţenia pământului” este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911.
