Birocraţia, dar şi slaba finanţare a acestui domeniu fac ca, de la an la an, obiective culturale de însemnătate deosebită pentru istoria judeţului Olt şi a acestei părţi a României să se degradeze tot mai mult, unele dintre ele iremediabil. În aşteptarea unor planuri salvatoare de reabilitare, multe dintre aceste construcţii zac în ruină, recucerite pe alocuri de vegetaţie.
În comuna Poboru, se află Seaca Muşeteşti, astăzi biserică de mir, cea mai veche mănăstire din judeţul Olt. Din construcţia iniţială, care datează din anul 1512, mai există doar biserica şi câteva elemente din vechea fortificaţie, dar se află într-o stare avansată de degradare. În interior regăsim vechea pictură, păstrată în forma originală pe anumite porţiuni ale bisericii. Pentru a putea fi vizitat, lăcaşul de cult necesită consolidarea clădirii, precum şi refacerea interiorului.
Pe vremuri, Mănăstirea Seaca Muşeteşti putea fi comparată cu Mănăstirea Cozia sau Govora.
Tot în judeţul Olt, Biserica „Sfinţii Voievozi”, aparţinând Mănăstirii Hotărani, monument istoric de factură ecleziastică, se regăseşte într-o stare precară de conservare. Tencuieli desprinse pe suprafeţe mari, picturile exterioare distruse de intemperii, picturi interioare grav afectate, părţi mari de zidărie căzute îndeosebi în zona fundaţiei şi a acoperişului - aceasta este imaginea dezolantă care îi întâmpină pe cei care ar dori să vadă unul dintre reperele importante ale istoriei creştinismului din zona Olteniei, Mănăstirea Hotărani.
Ctitorit în anul 1588 de vornicul Mitrea, mare dregător al Ţării Româneşti, şi soţia sa Neaga, ansamblul monahal de la Hotărani a fost construit pe ruinele unui sat roman, suburbie a oraşului antic Romula, şi a avut parte de un destin zbuciumat. Jefuit de turci în anul 1612, ansamblul a fost refăcut un secol mai târziu, prilej cu care i-a fost ataşat şi un puternic turn-clopotniţă cu trei etaje din care se putea supraveghea cu uşurinţă Valea Oltului, căpătând astfel şi un rol strategic în protecţia populaţiei din zonă. Afectată în mai multe rânduri de jafurile hoardelor de prădători turci şi tătari, dar şi de un incendiu devastator în 1801, Mănăstirea Hotărani a renăscut de fiecare dată, prin grija oamenilor, fie ei potentaţi ai vremii sau simpli locuitori din zonă, înfruntând cu demnitate trecerea timpului, până în zilele noastre.
În prezent, din puternicul zid de cărămidă care înconjura aşezământul au mai rămas doar urme, iar turnul-clopotniţă şi biserica, în care mai pot fi încă văzute picturi murale executate în 1840, dar şi unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid, se află într-o avansată stare de degradare.
De asemenea, Mănăstirea Călui din comuna omonimă are nevoie de consolidarea şi restaurarea zidurilor din incintă precum şi a turnului clopotniţei. Monumentul nu este pus în valoare nefiind inclus într-un circuit turistic.
Aşezământul monahal, înconjurat de un puternic zid de cărămidă, a fost întemeiat între anii 1516 - 1521 în timpul domniei lui Neagoe Basarab. La Mănăstirea Călui a fost înmormântat în pronaosul bisericii, în anul 1608, Preda Buzescu, mare ban al Craiovei, iar în anul 1610 Radu Buzescu.
„Parcă de la an la an bugetul e tot mai mic, din păcate”
De câţiva ani, restaurarea monumentelor istorice din judeţul Olt bate pasul pe loc, însă reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural Olt insistă în demersurile lor de obţinere a finanţării de la Ministerul Culturii.
Şeful Direcţiei, Gheorghe Iorga, a declarat pentru Gazeta Nouă că lista trimisă către guvern cuprinde aproximativ 22 de obiective - monument istoric din judeţ.
„Sunt două surse de finanţare. Una este Secretariatul de Stat pentru Culte, care este subordonat guvernului şi de aici, anul trecut, am obţinut fonduri pentru 18 obiective. Cealaltă este Institutul Naţional al Patrimoniului, subordonat Ministerului Culturii, iar pe această cale am primit bani, anul trecut, doar pentru lucrări restante, în curs de realizare. Este vorba despre Mănăstirea Brâncoveni - restaurare pictură. Vom încerca şi anul acesta să obţinem ceva, dar mare lucru nu prea se obţine. Respectiva listă pe care o trimitem cuprinde cam 21-22 de monumente”, a afirmat Iorga.
El a adăugat că, în anii anterior, Institutul Naţional al Patrimoniului acorda finanţare pentru proiecte din judeţul Olt.
„Avem şi lucrări care au proiecte, dar care nu sunt finanţate. E vorba de biserica de la Seaca Muşeteşti, comuna Poboru, realizarea proiectului fiind plătită tot de către minister. Din păcate, lucrarea nu este finanţată. Este o mare problemă pentru că s-au dat destul de mulţi bani pentru acea proiectare. Au fost situaţii, în anii anteriori, 2008-2009, când am avut câte şapte - opt lucrări finanţate de către INP. Parcă de la an la an bugetul e tot mai mic, din păcate”, a mai spus Gheorghe Iorga.
