Există foarte multe voci autorizate care ridică semne de întrebare cu privire la statutul spitalului slătinean. Îşi merită acesta denumirea de spital de urgenţă?!
A fi sau a nu fi spital de urgenţă
Această întrebare poate părea firească atât timp cât urgenţele sunt transferate la Craiova. Cel mai frecvent se întâmplă în cazul răniţilor din accidentele rutiere, care sunt trimişi pe bandă rulantă. La fel se întâmplă cu tot ce înseamnă urgenţă majoră. Cu toate acestea, unii spun că situaţia spitalului s-a schimbat radical de când a devenit unitate de urgenţă. „Cel puţin la nivel de terapie intensivă coronariană, stăm incomparabil mai bine decât pe vremea când eram spital judeţean. În primul rând, numărul de paturi a fost dublat, de la patru am ajuns la opt. Aparatura medicală a fost şi ea mult îmbunătăţită considerabil - monitoare performante, injectomate, defibrilator. Dar, referitor la copilul care s-a înecat cu boabe de porumb, este o exagerare ceea ce se spune cu bronhofibroscopul. Bronhoscopia este o operaţiune foarte laborioasă, care poate dura câteva ore. În orice spital din lume nu cred că acest copil mai putea fi salvat”, ne-a declarat şeful Secţiei de Cardiologie, medicul Mircea Andriţoiu.
Că putea fi salvat sau nu copilul, problema rămâne. Un aparat indispensabil pentru intervenţia în cazul unui pacient care are căile aeriene obstrucţionate de un corp străin nu există într-un spital judeţean de urgenţă. „Am verificat rapoartele din ultimele două luni şi nu s-a făcut nicio solicitare din partea medicilor pentru bronhofibroscop”, ne-a declarat medicul Elena Stoicea.
Un alt aparat care le cam joacă feste medicilor slătineni este tomograful. În ultimele două luni a fost nefuncţional de două ori. Cât timp aparatul nu merge, pacienţii sunt trimişi la Helios, iar urgenţele care apar în timpul noţii sau în week-end sunt trimise la Craiova.
Din spital judeţean, în spital de urgenţă
De aproximativ trei ani, Spitalul Slatina a devenit spital de urgenţă. Pentru ca rangul spitalului să crească a fost nevoie să fie îndeplinite câteva cerinţe obligatorii. În primul rând s-a creat Unitatea de Primiri Urgenţe, care a fost dotată de Ministerul Sănătăţii cu aparatură medicală performantă. Un alt pas a fost crearea câtorva unităţi de terapie intensivă, care acum au fost desfiinţate prin ordin de ministru. Modernizarea ATI a fost un alt hop de trecut, dar cu ajutorul sponsorizărilor Alro s-a reuşit reabilitarea acestei secţii şi a întregului Bloc Operator. Ca o ultimă condiţie pentru a deveni spital de urgenţă a fost achiziţionat aparatul tomograf.
Fără presă în spital
Deranjaţi de faptul că ziarele şi televiziunile au prezentat problemele Spitalului Slatina, conducerea unităţii sanitare a interzis, de joi, accesul ziariştilor în spital. Singura cu care se poate sta de vorbă este cea care îndeplineşte atribuţiile de purtător de cuvânt în acest moment, medicul Elena Stoicea. Din păcate, la toate întrebările adresate, doamna doctor a avut un singur şi implacabil răspuns: „Nu ştiu”.
Medicii din Spitalul Slatina către pacienţi:
„Aţi venit pregătiţi?“
Pacienţii Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina sunt extrem de nemulţumiţi de condiţiile din unitatea medicală, de felul în care sunt trataţi şi mai ales de principala întrebare care le este adresată de către medici: „Sunteţi pregătiţi?” tradusă prin „Aveţi banii pregătiţi?”
Aşteptarea este prima probă peste care trebuie să treacă orice persoană care vine la spital. Sunt oameni care vin de la zeci de kilometri şi stau pe holurile spitalului ore întregi până când sunt consultaţi. „Pentru o reţetă trebuie să aştept ore întregi. Merg la policlinică şi-mi spun că nu e doctorul acolo, să merg în spital. După ce aştept câteva ore în policlinică, mă trimit să mai aştept şi în spital. De ce nu mă programează o dată la două-trei luni în loc să stau în fiecare lună pe drumuri?”, povesteşte o pacientă. Chiar şi la urgenţe sunt probleme, pacienţii fiind nevoiţi să aştepte şi aici.
„Mai întâi am mers la Balş. De acolo am venit cu salvarea sâmbătă, la 3 după-amiaza, şi am aşteptat până la 6, când am fost internată. Până a doua zi nu mi s-a făcut nimic. Acum aştept să-mi dea externarea de azi-dimineaţă”, spune Gabriela Ioniţă din Balş. După iniţiere, urmează proba de foc, „atenţiile”, peste care nu reuşesc să treacă mulţi. Şi nu numai doctorii se aşteaptă să primească bani, ci şi o mare parte a celor care lucrează în spital, chiar pe termen scurt.
„Am dat câteva milioane unui rezident. Credeam că mă ajută, că o să aibă grijă de mine, n-am ştiut că banii pe care-i dau nu se duc la un doctor adevărat. A doua zi a plecat şi nu l-am mai văzut”, susţine Maria T. din Slatina. Sumele cerute cresc în funcţie de gravitatea cazului, astfel încât, pentru o operaţie pacienţii trebuie să economisească din timp sau să se împrumute. „Am ales să fac cezariană şi mi s-au cerut de la început 20 de milioane. După ce am dat banii doctorului, la câteva zile mi-a spus că s-ar putea să-mi moară copilul, că sarcina are nişte complicaţii. Nu putea să-mi spună asta înainte să-mi ceară banii pentru intervenţia chirurgicală? Mă bucur însă că până la urmă copilul a fost bine”, mărturiseşte o tânără mămică.
„În spital mai poţi să respiri cel puţin, în policlinică e balamuc”
În ambulatoriul spitalului, cea mai mare nemulţumire a oamenilor este reprezentată de cozile interminabile la care trebuie să stea până când sunt primiţi de către doctori. „Sunt aici de la 7 dimineaţa. Vin tot felul de intervenţii din spital, din afară, nu se respectă ordinea. Doctorii pleacă, se întorc peste o oră, mai stau puţin şi pleacă iar. În spital mai poţi să respiri cel puţin, în policlinică e balamuc”, se plânge un alt pacient.
De asemenea, oltenii spun că la problemele cunoscute deja se mai adaugă şi faptul că o dată cu renovarea ambulatoriului, multe cabinete s-au mutat şi trebuie să piardă timp şi pentru depistarea noilor locaţii, întrucât pe fostele camere unde se desfăşurau consultaţiile nu sunt scrise indicaţii. În aceste condiţii, mulţi pacienţi aleg să meargă direct la clinici particulare, pentru că, spun ei, bani oricum se dau atunci când e vorba de mers la medic, indiferent de locul unde mergi şi, în plus, atunci când sunt cazuri grave, la Slatina se rezolvă foarte puţine, cei mai mulţi bolnavi fiind trimişi la Craiova sau la Bucureşti.
Paul Stănescu, preşedinte Consiliul Judeţean: „Unitatea de Primiri Urgenţe este secţie finanţată exclusiv de către Ministerul Sănătăţii. Dacă secretarul de stat Raed Arafat considera că un aparat, cum este bronhofibroscopul, trebuia să intre în dotarea acestui serviciu, cu siguranţă îl aduceau. Imediat după preluarea spitalului de către Consiliul Judeţean, am semnat numirea domnului Nicu Vladu ca manager interimar. Va ocupa această funcţie maximum şase luni, timp în care se va finaliza auditul. Va fi un control la sânge a tot ceea ce se află şi se întâmplă în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. Auditul costă în jurul a 120.000 de euro, şi va fi suportat integral de către firmele mari de pe platforma industrială, Alro, Pirelli, Prysmian, TMK Artrom. Avem cu toţii o mare responsabilitate şi trebuie să facem din acest spital o unitate în care oamenii să aibă cea mai mare încredere”.
Ioan Ciugulea, vicepreşedinte Consiliul Judeţean: „Aşteptăm să se termine auditul pe care l-am comandat, pentru a avea o radiografie exactă a situaţiei. Ce se întâmplă, ce măsuri trebuie luate, urmând să ne propună o echipă managerială potrivită, cu personalitate juridică. Ca dotare, spitalul este la un nivel destul de ridicat. Vă spun în premieră că recent spitalul a fost dotat cu o linie de chirurgie laparoscopică nou-nouţă, în valoare de o sută de mii de euro, donaţie a Regiunii Loiret din Franţa, cu care este înfrăţit Consiliul Judeţean. Principala problemă la acest spital este disfuncţionalitatea circuitelor şi o distanţare foarte mare între conducere şi medici”.
Daniel Bărbulescu, deputat PDL: „Este clar că acest spital este tributar unei situaţii dezastruoase a sistemului sanitar din România ultimilor 20 de ani. Dar, în această conjunctură, când mare parte din arierate vor fi plătite, avem şansa să uităm de orgolii şi ambiţii politice şi toţi factorii locali administrativi, politici, reprezentanţi ai mediului de afaceri să contribuie la realizarea unui spital în care să se ofere servicii medicale normale. Am avut pe cineva din familie internat de curând în acest spital şi pot să vă spun că sunt multe lacune”.
Florin Iordache, deputat PSD: „Profesionalismul marii majorităţi a personalului medical de la SJU Slatina nu poate fi pus la îndoială. Sunt blamaţi inutil, nu poţi acuza pe toată lumea. Din păcate, este o criză generalizată în sistemul medical, provocată de subfinanţare, lipsa de personal şi de motivare salarială a personalului. Am încredere în echipa managerială şi în responsabili că vor găsi resursele financiare pentru rezolvarea problemelor”.
Gigel Ştirbu, deputat PNL: „Eu m-aş adresa oricând medicilor de la spitalul din Slatina. În ceea ce priveşte manageriatul, sper ca lucrurile să evolueze bine în noua configuraţie. Eu, pe ultimii manageri i-aş trimite în exil. Va conta foarte mult noua echipă, dar şi fondurile alocate”.
Marin Ionică, consilier judeţean PDL: „În afară de managerii care vor fi numiţi, important este ca, prin sursele financiare care sperăm să fie găsite de către Consiliul Judeţean, să fie asigurate condiţiile optime pentru toţi pacienţii. Am fost în multe ţări şi chiar dacă în spitalele de acolo condiţiile sunt foarte bune şi tehnica la cel mai înalt nivel, există asemenea întâmplări şi acolo. La noi sunt foarte mulţi medici de calitate care, dacă ar avea condiţiile şi tehnica necesară, ar face faţă chiar mai bine decât cei din Occident. Este o propunere corectă a ministrului Sănătăţii de a da drumul la angajări”.
