Cătălin Rotea: „Cea mai mare provocare, ca manager de spital, este să poţi face ca întreaga echipă pe care o ai în subordine să funcţioneze la turaţie maximă”

A trecut un an de când Cătălin Rotea a fost numit la conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Acesta nu regretă nicio secundă decizia de prelua această funcţie, spunând că satisfacţia de a-i vedea pe cei internaţi că pleacă mai sănătoşi nu poate fi comparată cu nimic altceva. Dar pentru ca pacienţii să beneficieze de condiţii bune este nevoie de multă muncă, proiecte şi, cel mai important, bani. Rând pe rând, secţiile SJU Slatina capătă o altă faţă, aparatura medicală nu lipseşte, ba chiar este de cea mai înaltă generaţie.

Un an de mandat, un an plin de obiective, dar, din fericire pentru cei care au nevoie de îngrijiri medicale, şi un an plin de realizări. Ce aţi reuşit să faceţi din tot cee ce v-aţi propus la preluarea funcţiei de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina?
La 1 septembrie 2017, atunci când am fost numit manager interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, spuneam că voi urmări trei direcţii principale pentru acest mandat. Prima se referea la realizarea investiţiilor majore în infrastructura spitalului, cea de-a doua să dotăm spitalul cu aparatura medicală necesară şi cea de-a treia era creşterea confortului pacienţilor. Iată, la un an de la numirea în funcţie, aceste obiective au fost îndeplinite sau sunt în curs de îndeplinire, în primul rând rând datorită fondurilor alocate de Consiliul Judeţean Olt. Am spus, încă de la votarea bugetului anului 2018, suma alocată spitalului a fost de circa 16 milioane de lei, o sumă pe care niciun consiliu judeţean din ţară nu a alocat-o pentru unităţile medicale din subordine. În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura spitalului, am finalizat lucrarea de reabilitare a secţiilor de Pediatrie şi Neonatologie. Am demarat alte două lucrări, reabilitarea Corpului Medical - unde se lucrează la etajul cinci, la Oncologie, şi lucrările merg într-un ritm alert, am semnat contractul pentru reabilitarea şi extinderea Creşei numărul 1, acolo unde se va muta Secţia de Psihiatrie, de pe strada Drăgăneşti. Cred eu că lucrările vor începe luna viitoare, după finalizarea proiectului tehnic. Avem indicatori tehnico-economici aprobaţi de către Consiliul Judeţean şi pentru restul etajelor din Blocul Materno-Infantil, lucrare ce va fi licitată anul viitor. În următoarea şedinţă de CJ vom aproba indicatorii tehnico-economici pentru pasarela care va face legătura între Corpul Central şi Blocul Medical, pentru reabilitarea integrală a Secţiei de Pneumologie de la Scorniceşti şi pentru extinderea Blocului Operator cu încă două săli de operaţii. Dacă adăugăm la acestea faptul că proiectul de reabilitare integrală a Corpului Central a fost avizat de Comitetul tehnico-economic al Ministerului Dezvoltării Regionale şi va fi licitat de Compania Naţională de Investiţii în această toamnă, putem spune că absolut toate corpurile de clădire ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina fie au fost renovate, fie sunt în curs de renovare sau deja au o procedură demarată.

Aparatura medicală este un alt capitol la care Spitalul Slatina stă foarte bine.

Cea de-a doua direcţie propusă a fost dotarea cu aparatură medicală şi înlocuirea echipamentelor vechi. După 32 de ani de funcţionare, s-au înlocuit lifturile din Blocul Materno-Infantil şi cel din Corpul Medical. Ele sunt deja montate, două mai au de primit autorizarea ISCIR. Vorbind de partea de aparatură şi echipamente medicale, anul acesta, în afară de echipamentele livrate de Ministerul Sănătăţii, prin Banca Mondială - două paturi de terapie intensivă, două ventilatoare mecanice, 13 monitoare de funcţii vitale şi un ecograf Doppler, Consiliul Judeţean ne-a alocat o sumă de circa opt milioane de lei, care va fi utilizată integral pentru dotare. Am instalat şi autorizat lifturile, aşa cum spuneam, ne-a sosit deja şi este folosită la maximum o nouă linie chirurgicală laparoscopică full HD, săptămâna viitoare va fi montat un nou aparat radiologic, am cumpărat ecocardiograf pentru Cardiologie, aparat de ventilaţie mecanică pentru Neonatologie şi pentru Terapie Intensivă. Avem două ventilatoare pe Neonatologie, ceea ce este un lucru extraordinar. Avem un braţ radiologic C-arm pentru Urologie, săptămâna trecută a sosit linia de artroscopie şi, începând cu luna octombrie, vom putea realiza la Slatina operaţii de menisc, pe Secţia de Ortopedie. Suntem în licitaţie cu aparatul de facoemulsificare pentru cataractă. În prezent, avem în comodat nişte aparate şi se fac 300-400 de operaţii de acest gen pe an, dar ne dorim să avem propriul nostru aparat. Toate secţiile reabilitate au fost dotate cu mobilier medical nou, de asemnea, am suplimentat numărul paturilor speciale de terapie intensivă cu încă patru.

Ce aţi făcut pentru creşterea confortului pacienţilor, despre care, deseori, spuneţi că nu vin de drag la spital?
În ceea ce priveşte creşterea confortului pacienţilor, cea de-a treia direcţie, dincolo de reabilitatrea şi dotarea cu mobilier nou, avem în toate saloanele televizoare color, frigidere. Împreună cu cei de la Pirelli am reuşit să dezvoltăm biblioteca din curtea spitalului, iar pe secţia de Pediatrie avem un loc de joacă, unde copiii îşi petrec timpul mult mai uşor, având în vedere că, într-adevăr, nimănui nu-i face plăcere să fie internat în spital.

O altă direcţie pe care aţi continuat-o este cea a atragerii medicilor la Spitalul Slatina. Aţi continuat să angajaţi atât medici, cât şi personal medical mediu. Mai sunt secţii deficitare din acest punct de vedere?

Chiar în această lună am avut mai multe concursuri, am angajat un medic cu specializarea chirurgie pediatrică. Vom avea concursuri pentru Medicină Internă, Oncologie, vom mai scoate posturi pe Cardiologie, Boli Infecţioase, de asemenea, vom mai avea nevoie de un medic de specialitate chirurgie pediatrică. Şi aceeaşi veche problemă, doi medici specialişti în UPU, un concurs pe care l-am organizat de două ori şi, din păcate, nu s-a prezentat nimeni. Asistente s-au angajat în mod direct proporţional cu numărul celor pensionate sau ieşite din sistem. S-au suplimentat doar câteva posturi pe anumite secţii pentru că nu ne putem permite să angajăm personal la maximul pe care îl prevede statul nostru de funcţii. Echilibrul financiar este unul destul de delicat şi pentru a putea acoperi toate cheltuielile pe care acest spital le presupune, pentru ca aparţinătorii să nu cumpere medicamente sau materiale sanitare şi să avem absolut tot ceea ce ne trebuie, şi pot spune cu mândrie că avem tot ceea ce ne trebuie, spitalul trebuie să se situeze la un număr de maximum 1.710 angajaţi în plată.

O mare realizare este înfiinţarea liniei de gardă pentru Chirurgie Pediatrică. De când va fi aceasta funcţională?

Este cea mai mare bucurie şi cea mai mare satisfacţie a muncii pe care am depus-o în acest an de zile, faptul că pentru prima dată, începând cu 15 septembrie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina va avea o linie de Chirurgie Pediatrică. Astfel, vom putea asigura urgenţele chirurgicale pediatrice, până acum tot ceea ce puteam face era să trimitem acei copii la spitale din Craiova sau Bucureşti. Va fi o linie de gardă care va funcţiona în primă fază cu patru medici, va fi extrem de greu pentru dumnealor pentru că vor fi 7-8 gărzi pentru fiecare, sper să mai avem medici în contract de gardă. De la 1 ianuarie, când alţi doi medici îşi vor da examenul de specialitate, vom avea contracte de gărzi şi cu aceştia. Va fi extrem de greu şi vom avea nevoie de sprijinul spitalelor superioare ierarhic nouă, în speţă Spitalul Craiova. Dar este o mare realizare că vom putea asigura aceste urgenţe.

Din păcate, mai sunt cazuri în care pacienţii, aparţinătorii se plâng de modul cum sunt trataţi. Cum veţi rezolva această sincopă?

Cu siguranţă mai avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit. Suntem un spital departe de a fi perfect, vor mai exista pacienţi care vor reclama faptul că un cadru medical nu li s-a adresat corespunzător sau vom mai avea câte un geam spart prin vreun salon sau vreo zonă în care să apară deşeuri prin spatele spitalului. Mai sunt multe de făcut, dar lucrăm zi de zi. Fiecare zi care trece ne face să devenim mai buni şi mai atenţi la nevoile pe care le au cei care se internează în această unitate medicală. Spitalul, ca orice altă instituţie, este oglinda societăţii în care trăim, sunt oameni şi oameni, întâlnim toate tipologiile de caractere. Eu cred că partea de comunicare cu pacienţii s-a îmbunătăţit, este adevărat, mai avem de lucrat. Vom organiza şi cursuri pentru a realiza acest lucru, pentru a îmbunătăţi relaţia cu pacienţii. Este, probabil, cea mai mare provocare a unui manager de spital, să poţi face ca întreaga echipă pe care o ai în subordine să funcţioneze la turaţie maximă şi să îşi sincronizeze comportamentul cu ceea ce ar trebui să fie o echipă medicală de maximă calitate.

O altă problemă pe care aţi rezolvat-o este cea referitoare la sporuri. Cum aţi împăcat peste 1.500 de oameni, fără să existe inechităţi?
Odată cu 1 martie 2018, când a intrat în vigoare noul regulament de sporuri, au existat tensiuni la nivelul personalului pentru că nu ştiau exact la ce să se aştepte. Însă plafonul de sporuri pe care Consiliul Judeţean ni l-a asigurat a fost unul suficient de mare pentru a ne putea permite să mergem pe un spor de gărzi de 75% în timpul săptămânii şi de 100% pentru weekend sau sărbători legale. Din punct de vedere al nivelului de sporuri acordat pe secţii suntem orientaţi spre nivelul maxim. Pot spune cu tărie că suntem spitalul judeţean de urgenţă cu cel mai ridicat nivel de salarizare din toată regiunea Olteniei. De asemnea, am făcut tot posibilul ca nimeni să nu înregistreze scăderi salariale. Însă, odată cu creşterea nivelului salarial vor creşte şi pretenţiile pacienţilor şi aparţinătorilor. Este un lucru pe care l-am spus tuturor colegilor mei, indiferent că vorbim despre medici, asistente sau infirmiere, această creştere a nivelului salarial trebuie să se reflecte şi într-o creştere evidentă a calităţii serviciilor medicale pe care le oferim.

Care este concluzia primul an în fruntea celei mai mari unităţi medicale din judeţ?

A fost un an plin de satisfacţii şi există o mulţumire pentru că toate obiectivele pe care mi le-am propus s-au realizat, cu riscul de a mă repeta, dar trebuie să o fac, cu sprijinul integral al Consiliului Judeţean Olt, fără de care nu am fi putut face nicio investiţie, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, care ne-a alocat sume de bani pentru partea de construcţii. În ceea ce mă priveşte, personal, ca individ, în ultimii cinci ani am avut, din motive obiective sau subiective, mai multe locuri de muncă în administraţia publică şi funcţii de prefect sau de secretar de stat, care îţi permit să pui în practică lucrurile pe care vrei să le faci. De departe, funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina este cea care mi-a asigurat cele mai mari satisfacţii profesionale, pentru că lucrurile pe care le faci se văd foarte repede, rezultatele sunt cuantificabile. Fiecare oră pe care pe care eu şi angajaţii spitalului o petrecem aici este pentru a îmbunătăţi sănătatea oltenilor şi asta, până la urmă, este cea mai mare satisfacţie.