Leonard Iosifescu, de 35 de ani, din Slatina, face apicultură de doi ani. Prezent la Adunarea Naţională a Apicultorilor acesta s-a plâns că nu are unde să-şi vândă mierea.
„Am 68 de familii de albine. Am mers pe înmulţire, am produs şi miere, dar nu am unde să o vând, să o valorific. Aceasta este cea mai mare problemă a noastră. 8 lei kilogramul este foarte puţin. Am investit foarte mult. Nu am scos nimic până acum, dar vreau să accesez fonduri europene. Omul tot la supermarket merge, îi este mai uşor acolo să-şi ia un borcănel. Este greu să intrăm cu produsele noastre pe piaţă, deşi suntem dispuşi chiar să fie analizată mierea noastră, să se vadă calitatea”, a spus Iosifescu.
Acesta spune că sunt rare cazurile în care cumpărătorul poate să facă diferenţa între o miere de calitate şi una falsă, făcută din zahăr.
„Unii cumpărători cred că dacă mierea se zahariseşte este falsă, ceea ce nu este adevărată. Dacă este zaharisită este bună, este primul semn că e miere de calitate. În al doilea rând, trebuie să fie atent la consistenţa ei. Mierea falsă este făcută din zahăr, pentru că este 2 lei kilogramul, iar piaţa este plină de astfel de produse”, a adăugat apicultorul din Slatina.
În afară de apicultorii olteni, la Adunarea Naţională a Apicultorilor români au mai participat vicepreşedintele CJ Olt, Virgil Delureanu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, inginerul Ioan Fetea, dar şi reprezentanţi DAJ Olt şi APIA Olt.
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, inginerul Ioan Fetea, spune că apricultorii din ţară trebuie să facă faţă concurenţei neloiale.
„Cea mai gravă problemă a apricultorilor este desfacerea. În România şi în Europa trebuie să suportăm nişte consecinţe. Noi avem un excedent de miere, restul ţărilor din Europa nu îşi asigură nici consumul propriu şi atunci importă miere. Noi exportăm aproape jumătate din producţie. Astăzi, intră în Bucureşti miere din Ucraina, la 5, 6 lei. În condiţiile pe care noi ne costă producţia de miere undeva între 10-12 lei. Este o concurenţă neloială şi, din păcate, Parlamentul Europan a permis ca Ucraina să introducă această miere. În Europa, avem miere din China, Argentina, Mexic, Ucraina. Preţul a scăzut foarte mult, în condiţiile în care mierea falsificată este în cantităţi mari pe piaţa europeană. Avem probleme cu tratamentele fitosanitare, am avut discuţii cu cei din vegetal, avem nevoie de ei. Dar nu se poate la infinit să ne otrăvim toate tarlalele! Dacă rapiţa este tratată, porumbul la fel, floarea soarelui este tratată, ce să valorificăm!?”, a spus Ioan Fetea.
Totodată, apicultorii români se plâng de schimbările climatice dramatice, dar şi de lipsa tratamentelor din domeniu.
Inginerul Ioan Fetea a mai spus că Oltul este un judeţ etalon pentru apicultura din România.
„Oltul este un judeţ etalon pentru apicultura României, sunt apicultori profesionişti, chiar peste media naţională. Sunt apicultori care valorifică tot ceea ce înseamnă potenţial melifer. Asociaţia Crescătorilor de Albine este cea mai mare asociaţie din Europa, poate chiar din lume. O asociaţie care are un institut de cercetare propriu, un complex de prelucrare a mierii import-export şi utilaje. Avem forme asociative, structuri profesionale în toate judeţele din ţară. La nivel naţional, sunt un milion cinci sute de familii de albine, avem 40.000 de apicultori, dintre care aproape 22.000 sunt membrii noştri”, a conchis Fetea.
