Adrian Chesnoiu a finalizat Planul Național Strategic

Planul Național Strategic 2023-2027 aduce modificări a modului în care fermierii vor accesa fonduri europene și naționale pentru a se dezvolta. Spre exemplu, plata pentru înverzire se va transforma în ecoscheme, gospodăriile tradiționale de până la 10 hectare vor primi bani dacă cultivă soia, fasole, mazăre etc pe cel puțin 10% din suprafață, iar formele asociative vor putea primi până la 15 milioane de euro pentru dezvoltarea unor capacități noi de procesare.


Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat spre dezbaterea publică Planul Național Strategic 2023-2027 în care sunt prevăzute alocărilor financiare propuse pentru perioada respectivă, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru, scrie economica.net.

Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie – februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ 100 de persoane.


Principalele puncte ale PNS sunt:

  • Sprijinului pe suprafață va fi legat de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1600 metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 01 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;
  • Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2013-2027 de ecoscheme. Prin PNS au fost stabilite cinci ecoscheme, dintre care trei vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;
  • Se va acorda sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre, etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha si să realizeze o rotație a culturilor;
  • Pentru sectorului zootehnic se vor acorda ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte si tineretului bovin;
  • Formele asociative vor putea la fel ca și IMM-urile și companiile mari cu activități de procesare să depună proiecte de finanțare pentru extinderea capacității de procesare. Valoarea proiectelor poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;
  • Se va crea un instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din pilonul 1 și din pilonul 2;
  • Se vor introduce măsuri destinate sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;
  • Vor fi introduse  în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;
  • Pentru tinerii fermieri, ale căror proiecte or putea fi finanțate cu cel mult 70.000 de euro,  apar noi condiții la finanțare. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minim 8000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe.
  • A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere- drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă- drumuri agricole.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor sistemice ale fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite spre Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.