Dacă este să faceţi un scurt bilanţ al activităţii de când aţi preluat conducerea instituţiei, cum ar arăta acesta?
De când am preluat conducerea instituţiei s-au îmbunătăţit indicatorii pe care îi avem de îndeplinit de la Inspecţia Muncii Bucureşti. Identificarea persoanelor ce lucrează fără forme legale de muncă a crescut, accidentele de muncă au scăzut, numărul de boli profesionale s-a redus în perioada de referinţă. Atâta timp cât numărul persoanelor identificate care lucrau fără forme legale a crescut, atâta timp cât inspectorii de muncă au fost exigenţi în a sancţiona angajatorii care nu realizeză nici măcar măsurile trasate cu ocazia unor controale anterioare, normal că şi sancţiunile au crescut. Aceste sancţiuni sunt într-adevăr venituri la bugetul de stat. Numai în cursul anului 2013, au fost identificate peste 250 de persoane ca lucrând fără forme legale comparativ cu 169 în cursul anului 2012. Deci este o creştere semnificativă. Amenzile în 2013 pentru munca fără forme legale au fost de 2.130.000 lei, dintr-un total de 2.874.800 lei.
Aveţi o experienţă îndelungată în domeniu. Lucraţi de mai bine de 13 ani în ITM Olt? Cu ce strategie de acţiune aţi venit pentru a îmbunătăţi activitatea?
Având în vedere că lucrez din anul 2000, cunosc foarte bine fiecare compartiment şi fiecare persoană în parte. Lucrul acesta mi-a creat un avantaj în a eficientiza activitatea fiecărui compartiment. Am ştiut să creez echipe de inspectori de muncă care au eficienţă sporită în actul de control. Am o relaţie foarte bună cu ei. Permanent facem şedinţe de analiză şi discutăm pe marginea activităţii. Vedem care sunt domeniile unde putem să îmbunătăţim activitatea şi sunt deschis la sugestiile lor. Dânşii vin cu experienţa dumnealor, analizăm împreună orice problemă ivită şi găsim împreună o soluţie. Întotdeauna sunt printre ei, deschis la propunerile lor, însă atunci când e nevoie îmi impun punctul de vedere prin calitatea de conducător de instituţie.
Ce amploare are munca la „negru” în judeţul Olt şi cum reuşiţi să contracaraţi acest fenomen?
Noi credem că sunt judeţe unde fenomenul este mai extins decât în judeţul nostru, însă aşa cum vă spuneam mai devreme, atâta timp cât acest indicator al instituţiei noastre a crescut, nu putem spune că nu exista şi în judeţul nostru. Avem convingerea şi chiar informaţii că acest lucru se întâmplă în toate domeniile de activitate şi în toate zonele judeţului Olt. De aceea controalele specifice pentru identificarea muncii fără forme legale sunt prioritare pentru noi şi nu vizează preponderent un anume sector de activitate. Pentru toate cele 250 de persoane identificate anul trecut am lăsat măsuri de întocmire a contractului individual de muncă, iar acele persoane prin plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat au dus la creşterea veniturilor. Mai mult, privind acest aspect al costurilor pentru Bugetul de Stat şi discutând despre activitatea Compartimentului Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul ITM, accidentele de muncă şi bolile profesionale reprezintă o povară pentru sistemele de protecţie socială publice şi private şi necesită o colaborare a principalelor părţi interesate. La nivelul judeţului Olt, în anul 2013 s-au făcut eforturi pentru asigurarea dialogului între partenerii sociali prin activitatea Consiliului Consultativ Tripartit (ITM, sindicate, patronate) ce funcţionează la nivelul judeţului, instituţia noastră a jucat un rol activ printr-un număr mare de întruniri cu reprezentanţii angajatorilor cu scopul perfecţionării structurilor sale şi a asigurării unei consultanţe şi consiliere profesionale tuturor participanţilor în procesul muncii. Aceste acţiuni au ca şi scop reducerea şi chiar evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Uneori întâmpinaţi dificultăţi în ceea ce priveşte depistarea cazurilor de muncă la negru din cauza acordului tacit dintre angajaţi şi angajatori?
Cu siguranţă că atunci când o persoană acceptă să lucreze la negru s-a înţeles cu angajatorul în acest sens. Noi dorim ca atât angajaţii, cât şi angajatorii să conştientizeze că munca nedeclarată este o deficinţă gravă, cu consecinţe negative atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Cu siguranţă sunt persoane ce lucreză „la negru” de foarte mult timp, pe care ne este foarte greu să le depistăm întrucât se ascund atunci când suntem prin preajmă, dar acele persoane se ascund de ele însuşi. Dacă vor continua aşa vor fi viitorii asistaţi ai statului deoarece nu au vechime în muncă. Vreau în primul rând angajatorii să conştientizeze că acest lucru este una din cele mai grave abateri prevăzute de legislaţia muncii, iar pe de altă parte vrem ca salariaţii că înţeleagă că lucrând „la negru” nu ai un viitor sigur, că poţi refuza să lucrezi în aceste condiţii, că ai dreptul să soliciţi, la momentul începerii activităţii, un exemplar al contractului individual de muncă.
Codul Muncii este în favoarea angajatorului sau a angajatului?
Acest lucru este privit diferit. Depinde de ce parte a baricadei eşti. Dacă eşti salariat, ţi se pare că legislaţia este favorabilă angajatorului, iar dacă eşti angajator spui că forma acutală a legii ţine mai mult cu salariatul. Părerea mea este că legislaţia privind relaţiile de muncă, Codul Muncii, este obiectiv care acordă avantaje ambelor părţi, ambele părţi au şi drepturi şi obligaţii. Bineînţeles că orice act normativ poate suferi mici îmbunătăţiri.
Consideraţi că legislaţia mai are şi mici lacune şi ce amendamente ar trebui aduse?
Da, legislaţia muncii mai are anumite lacune. Spre exemplu, ar trebui să modificăm anumite aspecte ale HG nr. 500/2011 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Acolo anumite aspecte şi informaţii ce ţin de angajatori ar trebui transmise către ITM la alte termene, mult mai devreme, în accepţiunea mea, dar discuţia e mai mult tehnică. De asemenea, trebuie adus un amendament la art.16 alin.1 din Legea 53/2003, Codul Muncii, întrucât în forma actuală legiuitorul a omis un aspect important şi anume data încheierii contractului individual de muncă. Şi în ceea ce priveşte articolul care face referire la absenţele nemotivate ale salariatului s-ar impune îmbunătăţiri în sensul că suspendarea de drept a contractului individual de muncă ar trebui să se facă fără a fi nevoie de procedură suplimentară. Bineînţeles că am făcut mult mai multe propuneri de modificări a legislaţiei muncii pe care le-am transmis Inspecţiei Muncii. Sperăm că ele au fost centralizate la nivel naţional şi vor fi transmise către legislativ.
Care este relaţia ITM cu sindicatele din judeţul Olt?
Aşa cum am menţionat, la nivelul ITM Olt funcţionează Consiliul Consultativ Tripartit Sindicate- Patronate-ITM. Ne întâlnim periodic în şedinţe trimestriale, avem o anume ordine de zi. Asta nu înseamnă că la momentul la care ne întâlnim nu discutăm şi alte probleme. Având în vedere că nu am înregistrat conflicte de muncă presupunem că am mediat bine acest aspect.
Încearcă liderii de sindicat să vă aducă la cunoştinţă anumite suspiciuni privind încălcarea legislaţiei de către angajatori?
Sincer, nu prea ne-au spus până acum, dar pe viitor, dacă au aceste informaţii, sperăm să fim anunţaţi. Ştim că problema stringentă a dumnealor este legată de salarizare, însă noi nu putem fi decât terţi între ei şi angajatori. Negocierea directă o au cu angajatorul. La întâlnirile trimestriale bineînţeles că îi rugăm, atunci când au informaţia, să ne spună acei angajatori care folosesc munca fără forme legale, i-am rugat să ne informeze despre angajatorii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, iar angajatorii îi folosesc mai mult decât este prevăzut în contract. La Consiliul Consultativ Tripartit vin lideri de sindicat de la unităţi mari unde legislaţia muncii se respectă în mare parte. Poate ar trebui o mai bună colaborare a dânşilor cu liderii sindicatelor mai mici, de la unităţi mai mici.
