Trăiesc oltenii, în general, şi slătinenii, în mod special, într-un mediu poluat, având în vedere multitudinea de fabrici care fiinţează pe platforma industrială a Slatinei?
Platforma industrială a municipiului Slatina, cel puţin în ultima perioadă, a început să fie din ce în ce mai tehnologizată. Dau exemplu, aici, Alro sau Pirelli, care au investit milioane sau zeci de milioane de euro în retehnologizare, aducere de tehnică modernă, care să nu mai polueze cum se polua înainte.
Deci mediul este mult mai curat, decât înainte de aceste retehnologizări?
Comparativ cu perioadele anterioare, a început să fie din ce în ce mai puţin poluat, dovadă şi rezultatele afişate pe panoul de pe strada Libertăţii din Slatina, care predominant spun că aerul este bun şi foarte bun. Eu nu pot să cosmetizez acest lucru, nu am cum să ascund informaţia. Staţia de monitorizare a calităţii aerului se află pe Dealul Grădişte şi ceea ce înregistrează apare pe panoul din mijlocul oraşului. A fost amplasată acolo, în cel mai înalt punct al Slatinei, pentru a înregistra emisiile din atmosferă.
La nivel de judeţ, care ar fi cel mai mare poluator, în zonele urbane?
Tot platforma industrială, tot Slatina e cea mai mare poluare, pentru că aici sunt şi mulţi agenţi economici. În Corabia, unde pe vremuri mai erau Corapet sau Melana, nu mai funcţionează nimic. La fel şi în Caracal, unde mai erau Vagoanele. Industria a început uşor să se disperseze. N-am făcut un clasament din punct de vedere al nivelului de poluare emis. Noi, Agenţia pentru Protecţia Mediului, ne ocupăm de reglementarea activităţii desfăşurate în judeţ. Cei care au parte efectivă de control este Garda de Mediu.
În 2007, primăriile din cele 112 localităţi au fost obligate să închidă acele gropi de gunoi neconforme, în caz contrar activându-se clauza de salvgardare. Mai sunt probleme din acest punct de vedere?
Eu am fost numit la Agenţia de Mediu în iunie 2009. M-am ocupat de această treabă, am mers din comună în comună, i-am învăţat pe primari ce să facă şi cum să facă şi, în acest moment, aproape toţi sunt în regulă din punct de vedere al reglementării activităţilor de mediu.
Totuşi, mai întâlnim grămezi de gunoi menajer sau animalier, la marginea unor localităţi rurale.
Lumea este aşa cum este şi mai aruncă gunoiul. Primarilor le este greu, dacă nu imposibil să rezolve această problemă, oricât ar vrea să nu mai aibă gunoi în comuna respectivă. Acest lucru presupune şi costuri. Oamenii aruncă gunoiul, iar primarul trebuie să facă o cheltuială, să se ducă cu un utilaj, cu o maşină să ia gunoiul şi să-l ducă la o groapă de gunoi care este reglementată din punct de vedere al protecţiei mediului. Cu problemele financiare pe care le au la primării, e mult mai greu. Din acest punct de vedere, mai sunt probleme.
În judeţ mai sunt gropi de gunoi neconforme la Slatina, Caracal, Corabia, Balş şi Scorniceşti, dar şi acestea se vor închide. Ce presupune acest proces de închidere?
Se vor închide definitiv în momentul în care va fi pusă în funcţiune groapa de gunoi de la Bălteni, care este foarte modernă, fiind o investiţie de peste 30 de milioane de euro. Este un proces treptat, iar comunitatea respectivă nu va mai duce gunoiul la aceste gropi, ci la depozitul de la Bălteni. La Bălteni s-a investit în rampe de lansare moderne, utilaje moderne, totul fiind la nivel occidental.
Există colectare selectivă a deşeurilor, în judeţul Olt?
La nivel de instituţii, sunt convins că există, cel puţin la nivel teoretic. Nu cred că este pusă în aplicare, sută la sută. Lumea e reticentă şi e greu până obişnuieşti omul să arunce gunoiul selectiv. Cea mai bună colectare selectivă este făcută de «oamenii cu PET-uri», ca să nu-i numesc altfel, care intră, la anumite momente ale zilei, într-un fel de migraţie. Aceştia sunt cei care se ocupă de colectarea selectivă de la punctele de gunoi menajer din municipiu şi care duc materialele din plastic la punctele de colectare. Putem spune că aceştia sunt nişte adevăraţi sanitari ai mediului pentru că ajută la reciclare. La o anumită oră a zilei, putem vedea foarte mulţi oameni cu saci din aceia mari, cu PET-uri în ele.
Miercuri este Ziua Mondială a Mediului. Cum va fi marcată această zi, în judeţul Olt?
Marcăm această zi prin diferite manifestări, de la activităţi cu şcolile, cu primăriile, cu alte instituţii interesate, cu comunităţile locale. Elevii mai multor unităţi de învăţământ din Slatina vor participa, pe 3 şi 4 iunie, la o serie de activităţi de educaţie ecologică. Evenimentele se vor desfăşura la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 5, Şcoala „Vlaicu Vodă” şi Şcoala „Ştefan Protopopescu”. Tema aleasă de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu pentru Ziua Mondială a Mediului din acest an este „Think.Eat.Save!”-„Gândeşte. Mănâncă. Salvează!”.
Descrieţi-ne în câteva cuvinte activitatea agenţiei, pentru cei care nu sunt la curent cu această informaţie.
În primul rând, Agenţia pentru Protecţia Mediului întreprinde activităţi de conştientizare, de reglementare a tuturor activităţilor economice din judeţ din punct de vedere al condiţiilor care trebuie respectate pentru protecţia mediului, acţiuni informative. Facem o muncă de la om la om. De la începutul anului şi până în momentul actual, eu am avut contact cu peste 40-50 de primari. În timpul unui an, am astfel de întâlniri de cel puţin două ori cu fiecare primar din fiecare comună. Găsim soluţii de comun acord pentru că este mai uşor să previi, să preîntâmpini, decât să se amendeze. Amenzile pe care le dă Garda de Mediu sunt foarte mari şi eu zic că prevenţia este mult mai bună, ca în orice domeniu.
