Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest s-a desfășurat în perioada 3–7 iunie 2026, la complexul Romexpo din București, marcând un moment aniversar de referință: două decenii de la lansarea proiectului Bookfest în 2006. Pavilionul B2 a găzduit, pe parcursul celor cinci zile, 158 de expozanți și aproximativ 455 de evenimente culturale, consolidând statutul evenimentului drept cel mai important târg de carte din România.
Ediția din 2026 a adus în prim-plan Bulgaria, țară invitată de onoare, facilitând o apropiere necesară între cele două națiuni vecine. Delegația bulgară a inclus peste 20 de scriitori și oameni de cultură, printre care s-a remarcat scriitorul Gheorghi Gospodinov, relatează publicaţia NewsEdge. Ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaykov, a subliniat importanța acestui parteneriat, afirmând că participarea Bulgariei reprezintă o „oportunitate de dialog cultural și de apropiere între cele două popoare prin intermediul literaturii” (Radko Vlaykov).
Un moment central al târgului a fost dialogul dintre Gheorghi Gospodinov și Mircea Cărtărescu. Această colaborare a demonstrat că literatura poate funcționa ca o „punte” între culturi, într-o perioadă în care relațiile interumane sunt tot mai mediate de tehnologie.
- „Oase strălucitoare” și vocea femeilor în literatură
Printre aparițiile editoriale remarcate s-a aflat volumul „Oase strălucitoare” de Moni Stănilă. Autoarea explorează teme complexe, precum memoria identitară și fragilitatea existenței, într-un context marcat de tensiuni istorice.
„Întrebarea mea pe care mi-o pun din 2014, și mai ales din 2022 încoace: Nu este ok să moară tineri pentru o tâmpenie a unui tâmpit. Dar, după aceea, stai și te întorci: Bun, și dacă intră peste tine, ce faci?”, a declarat Moni Stănilă, făcând referire la conflictul din Ucraina.
Aceasta a menționat că a scris o parte din volum în rezidența de la Split, trăind un contrast schizoid între istoria antică a orașului și realitatea dramatică a secolului XX reflectată în carte. Totodată, autoarea a subliniat dorința sa de a oferi o voce femeilor: „Am vrut să arăt sechelele pe care le au femeile pentru că nu au avut atâta timp o voce” (Moni Stănilă).
- Provocările pieței de carte: TVA, Inflație și Inteligența Artificială
Dincolo de entuziasmul evenimentului, editorii au atras atenția asupra dificultăților economice. Dan Pleșa, directorul Editurii Vellant, a explicat că piața de carte traversează o perioadă dificilă: „Anul acesta are special o cădere spectaculoasă a pieței de carte. Acest fapt vine din vara anului trecut când s-a dublat TVA-ul la carte [...] ceea ce a făcut ca, din păcate, cartea să ajungă la niște prețuri care pentru un om cu venituri medii să fie prețuri prohibitive” (Dan Pleșa).
În ceea ce privește impactul tehnologiei, opinii diverse au fost exprimate. Laurențiu Traian Hristea, reprezentant al Organizației Internaționale a Francofoniei, a punctat diferența calitativă dintre lectură și inteligența artificială: „Cu siguranță e mai bine să citești cărți decât să folosești AI. Pentru că inteligența artificială îți dă un răspuns predigerat [...] În schimb, o carte scrisă cu tot sufletul [...] îți dezvoltă cu totul și cu totul altă percepție” (Laurențiu Traian Hristea). Dan Pleșa a adăugat că piața din România este încă protejată parțial de limitările AI în limba română, care nu poate concura încă cu traducătorii profesioniști.
Vizitatorii au apreciat oportunitatea întâlnirilor directe.
„Acest târg e foarte important pentru cultura românească pentru că foarte multă lume nu citește”, a remarcat Andreea Varvara, o tânără cititoare, subliniind că educația rămâne factorul determinant în încurajarea lecturii.
sursa foto: NewsEdge.ro
