Spectrul dependențelor actuale a depășit limitele tradiționale ale substanțelor interzise. În prezent, asistăm la o diversificare alarmantă a comportamentelor compulsive. Medicul psihiatru Mariana Marcu Leancă, de la Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci, avertizează că multe activități aparent inofensive ascund drame profunde. Pe lângă jocurile de noroc, adicția de cumpărături a devenit o problemă tot mai prezentă, care necesită intervenție medicală specializată.
Mersul la magazine, perceput de mulți ca o metodă de relaxare, se transformă pentru unii pacienți într-o necesitate biologică imposibil de controlat, scrie NewsEdge.ro. Acest mecanism psihologic caută compensarea unor goluri emoționale prin achiziții excesive.
„La adicție asta este: o plăcere de a face ceva interzis. Ceva fără limită”, explică Mariana Marcu Leancă.
Specialistul relatează cazuri critice în care locuințele pacienților devin depozite de obiecte inutile. „O colegă medic a fost la o pacientă acasă, a trebuit să facă o consultație la domiciliu și efectiv era plină toată casa. Dar ea nu realiza dimensiunea cumpărăturilor și efectiv au luat-o pe sus și au internat-o”, povestește medicul. Contextul social actual, orientat spre consum excesiv, alimentează constant acest comportament periculos.
- Mitul controlului și dificultatea recuperării
Un obstacol major în procesul de recuperare este diferența de obiective dintre medic și pacient. Psihiatrul urmărește prelungirea abstinenței, în timp ce pacientul tinde să caute metode de a gestiona consumul. „Idealul unui psihiatru, care tratează un pacient cu adicție într-un serviciu de cronici, este să mărească perioada de abstinență. Ce-și dorește pacientul de la tine este ca el să controleze adicția”, declară dr. Mariana Marcu Leancă.
Dezamăgirile apar frecvent când terapia pare să fi avut succes, dar dorința de consum persistă în subconștient. „După ce sunt eu convinsă că un pacient a ajuns la liman și gata, dă mâna cu mine când pleacă, îi dau biletul de externare, și el mă întreabă: «Doamna doctor, dar o bere fără alcool pot să beau?» Mi-am dat seama că am luat-o de la zero”, mărturisește specialistul.
- Limitele intervenției și viața post-externare
La Spitalul de Psihiatrie Cronici, echipa medicală tratează pacienți în etapa post-cură. „Noi primim doar pacienți post-cură, pentru că, fiind un spital cu competență limitată, nu putem să primim pacienți care pot să facă sevraj sau care să vină în intoxicație”, precizează Mariana Marcu Leancă. Sevrajul reprezintă o urgență medicală ce necesită terapie intensivă, iar riscurile includ pusee de hipertensiune sau crize epileptice.
„Sunt niște chestii pe care nu poți să te aventurezi, cât de deștept te-ai crede tu”, afirmă psihiatrul.
Adevărata provocare este viața de după externare, acolo unde pacientul se confruntă cu realitatea zilnică. Succesul terapeutic este observabil doar în mediul extern, prin reconstrucția relațiilor familiale.
„De fapt, succesul începe și rezultatul muncii tale și investiția ta ca psihiatru este după ce iese pe porțile spitalului”, subliniază Mariana Marcu Leancă.
